BN-F-00055

COLECȚIA REGISTRE PAROHIALE DE STARE CIVILĂ

1682-1967

niv.Colecție

Parohiile de confesiune ortodoxă, greco-catolică, romano-catolică, reformată și mozaică de pe teritoriul actualului județ Bistrița-Năsăud.

În Transilvania, primele matricole parohiale de stare civilă au fost introduse de către catolici şi reformaţi spre sfârşitul secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea. Prin Patenta Imperială din 22 februarie 1787, Iosif al II-lea a ordonat ţinerea de registre matrimoniale separate pentru botezaţi, căsătoriţi şi morţi. Începând cu anul 1790 s-au tipărit formulare pentru matricolele parohiale, iar rubricile lor au început să fie uniformizate pentru toată Transilvania, la indicațiile și după nevoile administrației laice. Formularele concepute la 1790 n-au corespuns întru totul nevoilor autorităților laice, mai ales că preoții care le completau făceau numeroase greșeli. Din 1811, în registrele preoţeşti se treceau şi copii care erau vaccinaţi, iar din 1833 data naşterii şi profesia părinţilor. Prin articolul XXIII al Legii din 1827 se dispunea ca preoţii să păstreze registrele în două exemplare, din care unul să fie predat autorităţilor administrative. Legile emise de către stat au avut în vedere şi diversificarea datelor. După 1850, registrele parohiale cuprindeau şi legitimitatea copiilor, la miri se trecea şi statutul iar la registrele de deces era introdusă rubrica „specificul morţii”. Gubernul, prin Ordinul 4131 din 9 martie 1854, a cerut preoților „ca la pusul vărsatului nu numai să dea chirurgului o mână de ajutor, ci să fie și de față la împuns spre a putea da medicului adeverința despre copii altuiți”. Se mai dispunea preoților „să extragă din timp lista copiilor nevaccinați, pentru a o da medicului la sosirea în parohie. Referitor la decese, în anul 1865 s-a ordonat ca nici o persoană decedată să nu fie înmormântată până nu va fi cercetată prin „birăul morților” de către un dregător care va preda preotului local o adeverință de înmormântare și de înregistrare a decesului în matricola respectivă. Prin articolul XXXIII din Legea din 1894, pus în aplicare la 1 octombrie 1895, au fost introduse registrele de stare civilă oficiale. Până la data de 1 octombrie 1895, registrele şi extrasele de stare civilă confesionale și-au păstrat valabilitatea în faţa legilor. Articolele 93 şi 94 din sus-numita lege cuprind următoarele dispoziţiuni: a) registrele confesionale de stare civilă completate înainte de punerea în aplicare a registrelor stării civile de născuţi, căsătoriţi şi morţi, ale statului, precum şi extrasele eliberate pe baza lor, rămân în continuare acte publice; b) „conducătorii” registrelor confesionale de stare civilă sunt îndreptăţiţi şi obligaţi a elibera pe mai departe extrase de autenticitate publică, din registrele confesionale de stare civilă, completate de ei până la intrarea în vigoare a prezentei legi; c) „conducătorul” de registre confesionale de stare civilă care refuză eliberarea extraselor comite infracţiune care se pedepsește cu închisoare până la o lună şi amendă în bani până la 600 de coroane. Prin Ordinul 39.633 din 1895 al Ministerului Cultelor se cere tuturor autorităţilor bisericeşti să pună în vedere preoţilor să încheie până la data de 1 octombrie 1895 exemplarul al II-lea al registrelor confesionale de stare civilă, care trebuia depus la arhiva autorităţii civile, în prima jumătate a lunii octombrie a aceluiaşi an. Biserica nu a fost exclusă din evenimentele majore ale individului dar actele sale nu mai aveau un caracter public ci confesional.

Registrele au fost preluate succesiv, în perioada 1952-2000, de la primării, oficii parohiale, persoane particulare, Serviciul Județean Cluj al Arhivelor Naționale și au fost comasate în „Colecția registrelor de stare civilă” în anul 1983, an în care au fost inventariate.

Înregistrări privind naşterile, căsătoriile şi decesele din parohiilede confesiune ortodoxă, greco-catolică, romano-catolică, reformată și mozaică de pe teritoriul actualului judeţ Bistriţa-Năsăud, consemnate de către preoţi.

Permanent.

Fondul este ordonat alfabetic, pe localităţi, iar în cadrul localităţilor pe religii. Registrele sunt constituite pe naşteri, căsători şi decese.

10 BN

Documentele se aprobă spre cercetare în conformitate cu Anexa 6 din „Legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996 republicată”, publicată în „Monitorul Oficial”, partea I, nr. 293 din 22 aprilie 2014.

Documentele se aprobă spre reproducere în conformitate cu Anexa 6 din „Legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996 republicată”, publicată în „Monitorul Oficial”, partea I, nr. 293 din 22 aprilie 2014.

română ; latină ; germană ; maghiară

chirilică, gotică, maghiară

166 (prel. 1/1983) ; 891 (prel. 2/2008)

Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Bistrița-Năsăud, fondurile oficiilor parohiale de stare civilă - dosare privind extrasele de naștere, căsătorie și deces.

1. „Corpus Juris Hungarici 1740-1835”, Budapesta, 1901, p. 458. 2. „Foaia legilor provinciale și a guvernului pentru țara de coroană Transilvania”, 1854, I, nr. 96, p. 15. 3. Moldovan, Ioan M., „Acte sinodali ale baserecei romane de Alb'a Julia si Fagarasiu”, tomul II, Blasiu, 1872, p. 42. 4. Moldovan, Liviu, „Registre confesionale de stare civilă din Transilvania”, în „Revista Arhivelor”, nr. 1/1958. 5. Moldovan, Liviu, „Registrele parohiale din Transilvania”, în „Revista de statistică”, nr. 11, 1968.

1538

33.00

hârtie

ANDREEA SALVAN

ISAD(G)

2014