BN-F-00729

OFICIUL PAROHIAL GRECO-CATOLIC NEȚENI

1898-1946

niv.Fond

PAROHIA GRECO-CATOLICĂ NEȚENI

PAROHIA GRECO-CATOLICĂ NEŢENI (RO-Nețeni)

1701 (ca.)-1948

Denumirea oficială a instituţiei a fost Parohia greco-catolică Neţeni. Ea s-a înfiinţat în urma unirii cu biserica Romei din anul 1701 prin transformarea parohiei ortodoxe şi s-a desfiinţat în anul 1948. În anul 1733 la Neţeni exista o parohie greco-catolică. Actele normative care au reglementat activitatea parohiei au fost declaraţiile de unire cu biserica Romei din 21 martie şi iunie 1697, 07.10.1698, 05.09.1700, ianuarie 1701, diplomele de unire cu biserica Romei din februarie 1699 şi 19.03.1701, decretele nr. 151/17.07.1948, nr. 176/02.08.1948 şi nr. 358/30.11.1948 ale Prezidiului Marii Adunări Naţionale. Funcţia parohiei era în primul rând una religioasă şi confesională, dar şi una administrativă privind bunurile bisericeşti, de personal, şcolară, de stare civilă şi financiară. Parohia era condusă de către preot, ajutat de curatoratul bisericesc şi de senatul şcolar. Adunarea credincioşilor hotăra în problemele importante și alegea curatoratul bisericesc şi senatul şcolar. Principalele atribuţii, în acelaşi timp şi obligaţii ale preotului erau cea sacramentală şi cea pastorală. Biserica de lemn din Neţeni a fost construită în anul 1719. În anii 1733 şi 1762 aici este menţionată existenţa unei biserici de lemn şi a unei case parohiale. În anul 1750 este amintită existenţa unei biserici la Neţeni. Biserica da aici avea în anul 1835 hramul Sfântul Dumitru. Biserica de lemn din Neţeni a suferit transformări şi înnoiri repetate. În anul 1890 s-a construit noua biserică de lemn din Neţeni. Biserica a fost construită de către credincioşi prin repartiţie de bani făcută asupra acestora. În anul 1733 biserica greco-catolică din Neţeni deţinea terenuri arabile de 2 cubuli (circa 1 iugăr) şi fânaţ de 1 car (circa 0,5 iugăre). În anul 1750 parohia dispunea de 1 teren intravilan şi fânaţ de 2 care (circa 1 iugăr). În anul 1903 porţiunea canonică (terenurile aflate în folosința preotului) a preotului greco-catolic din Neţeni era de 28 iugăre şi 507 stânjeni pătraţi (dintre care 1112 stânjeni pătraţi grădină, 15 iugăre şi 820 stânjeni pătraţi teren arabil şi 5 iugăre şi 855 stânjeni pătraţi fânaţ). În acelaşi an preotul avea un venit de 295 coroane şi 62 florini (din care 144 coroane şi 50 fileri din exploatarea porţiunii canonice şi 151 coroane şi 12 florini din prestarea serviciilor religioase). În anul 1919 eclezia din Neţeni cuprindea 28 de iugăre şi 547 stânjeni pătraţi (din care 15 iugăre şi 820 stânjeni pătraţi teren arabil, 5 iugăre şi 855 stânjeni pătraţi fânaţ, 6 iugăre şi 960 iugăre păşune şi 1112 stânjeni pătraţi grădină. Din exploatarea porţiunii canonice preotul din Neţeni obţinea în perioada 1909-1914 un venit mediu anual de 144 coroane şi 50 de fileri. Preotul primea în folosinţă porţiunea canonică în schimbul serviciilor sale religioase. În anul 1923 preotul din Domneşti Alexandru Cuieşdean administra şi parohia Neţeni. El trebuia să vină să ţină slujbă la Neţeni tot a doua duminică. El a primit pentru administrarea parohiei Neţeni o grădină „la capătul satului din sus”, dar nu şi grădina casei parohiale şi a bisericii. Alexandru Cuieşdean a primit doar jumătate din porţiunea canonică din partea enoriaşilor din Neţeni. În anul 1947 parohia Nețeni deținea 34 iugăre și 208 stânjeni pătrați de teren (din care 9 iugăre și 596 stânjeni pătrați teren arabil, 13 iugăre și 177 stânjeni pătrați fânațe, 9 iugăre și 1035 stânjeni pătrați pășune și 2 iugăre pădure). Beneficiari ai pământurilor bisericeşti şi ai stolelor erau şi cantorii. În anul 1923 cantorul din Neţeni primea pentru serviciile sale o bucată de pășune şi venitele stolare (banii plătiți de către cedincioși în schimbul serviciilor religioase) cuvenite. Preotul din Neţeni primea în medie în perioada 1913-1918 de la credincioşi anual câte 25 mierţe de cucuruz. În anul 1923 credincioşii din Neţeni nu voiau să dea preotului Alexandru Cuieşdean din Domneşti care administra şi parohia Neţeni mierţele de porumb şi nici să presteze zile de lucru acestuia. În luarea acestei decizii a contat probabil faptul că preotul Alexandru Cuieşdean administra doar parohia Neţeni, el servind liturghia în fiecare a doua duminică. În locul lecticalului (obligațiile credincioșilor în produse față de preot) credincioșii din Nețeni dădeau preotului un pământ arabil. În anul 1929 s-a decis însă ca fiecare credincios să presteze preotului câte o zi de lucru. Credincioşii efectuau ziua de muncă în acel moment al anului în care preotul solicita acest lucru. În perioada 1913-1918 suma medie anuală a veniturilor stolare a preotului din Neţeni a fost de 100 coroane. Preotul din Neţeni Nechita Suia mai primea de la stat în anul 1919 ca şi congruă (întregire de salariu) 2014 coroane şi 50 de fileri, ca şi cuincuenal (adaus la salariu o dată la 5 ani) 750 coroane şi ca adaos extraordinar datorită devalorizării accentuate a monedei în perioada primului război mondial 4800 coroane. În anul 1923 preotul din Domneşti Alexandru Cuieşdean a primit în administrare şi parohia Neţeni. Cu această ocazie s-a stabilit şi valoarea stolelor pe care trebuiau să le plătească credincioşii din Neţeni. Astfel, pentru o pereche de prescuri, pentru o Sfântă Liturghie se plăteau 1 leu şi 25 de bani, pentru un maslu 10 lei, pentru o sfeştanie mică 10 lei, pentru o sfeştanie mare 15 lei, pentru cununie 40 de lei, pentru o înmormântare mare (înmormântare cu servicii religioase complete) împreună cu sfeştanie, stări şi sărăcustie 50 de lei, iar pentru un botez 5 lei. La începutul anului 1927 s-a stabilit cuantumul stolelor pe care credincioşii din Neţeni trebuiau să le plătească noului preot Aurel Socaciu. Astfel, pentru o slujbă se plăteau 15 lei, pentru un prohod mare (prohod cu servicii religioase complete) 200 lei, pentru prohod mic (prohod cu servicii religioase mai restrânse) 50 de lei, pentru maslu 60 de lei, pentru sfeştanie mare 60 de lei, pentru sfeştanie mică 40 de lei, pentru cununie împreună cu anunţuri în biserică 150 de lei, pentru dezlegare 10 lei, iar pentru eliberarea unui extras matricol 20 de lei. În anul 1733 la Neţeni activa preotul greco-catolic Toader (Togyer). În anul 1750 aici funcţiona 1 preot şi 1 cantor. Comunitatea din Neţeni era destul de redusă numeric. În anul 1762 la Neţeni activa 1 preot greco-catolic. În jurul anului 1780 aici funcţiona preotul George, iar în anul 1800 preotul Ioan Buta. În anul 1835 la Neţeni activa preotul Ioan Borta. În perioada 1838-1870 aici a funcţionat preotul Ilie Pop. După încetarea din viaţă a acestuia parohia Neţeni a fost administrată în perioada 1870-1875 de către preotul Pavel Moldovan din Domneşti, care era încă din anul 1869 preot cooperator (ajutător) la Neţeni. După transferarea lui Pavel Moldovan la Sărata, parohia Neţeni a fost administrată în intervalul 1875-1881 de către preotul Mihail Bungărdean din Domneşti, între 1881-1884 de către Alexandru Cheresteşiu, iar în anul 1885 de preotul din Herina Constantin Pop. În perioada 1885-1922 parohia Neţeni a avut ca preot pe Nechita Suia. În anii 1918, 1920 şi 1921 parohia Domneşti a fost administrată de către preotul Nechita Suia din Neţeni. În intervalul 1923-1926 parohia Neţeni a fost administrată de către preotul Valeriu Cuieşdean din Domnești. Acest lucru a stârnit iniţial nemulţumiri. Curatorii din Neţeni au intenţionat în anul 1923 ca să închidă biserica, astfel ca preotul Valeriu Cuieşdean din Domneşti să nu poată ţine slujbe în ea. Totuşi, ei nu şi-au pus în aplicare intenţiile. În perioada 1926-1936 în parohia Neţeni a funcţionat preotul Aurel Socaciu, între 1937-1939 Alexandru Poenar, între 1939-1940 parohia a fost administrată de către preotul din Domneşti Nichifor Buta, iar între 1940-1948 de către preotul Ion Buta. Parohia se subordona protopopiatului, episcopiei, mitropoliei și papei de la Roma. În perioada 1733-1767 parohia greco-catolică Neţeni a făcut parte din Protopopiatul greco-catolic Copru, în perioada 1835-1930 din Protopopiatul greco-catolic Bistriţa, iar în perioada 1932-1948 a făcut parte din Protopopiatul greco-catolic Budac, care au aparţinut în perioada 1733-1853 de Episcopia greco-catolică de Făgăraş (episcopie creată în anul 1721) şi în perioada 1853-1948 de Episcopia greco-catolică de Gherla (episcopie creată în anul 1853). Între anii 1867-1948 filia Albeştii Bistriţei a aparţinut parohiei Neţeni, În anul 1947 filia Dipşa aparţinea parohiei greco-catolice Neţeni. Această filie era una de pretenţie, aici nefiind nici un credincios greco-catolic.

Fondul a fost preluat/înregistrat și prelucrat în anul 2011.

Privind protestul împotriva legii regimului cultelor, tragerea clopotelor pentru credincioşii din Albeştii Bistriţei, proprietăţile bisericeşti, cumpărarea clopotelor, repararea bisericii, construcţia şi administrarea caselor parohiale şi şcolii, beneficiile preotului, alegerea cantor-învăţătorului şi curatoratului, şcolare, salarul învăţătorului, colectarea banilor de la românii din America pentru înfrumuseţarea bisericii, bugetul, conturile de gestiune, probleme financiare.

Permanent.

Pe probleme cronologic.

10 BN

Fără restricţii.

Fără restricţii.

română

latină

909

Izvoare inedite: Serviciul Judeţean Alba al Arhivelor Naţionale, fond: Mitropolia unită Blaj. Serviciul Judeţean Cluj al Arhivelor Naţionale, Colecţia de documente Blaj. Idem, fond: Episcopia greco-catolică de Gherla. Legislaţie: „Monitorul Oficial al României”, nr. 164 din 19.07.1948, partea I A. Ibidem, nr. 177 din 03.08.1948, partea I A. Ibidem, nr. 281 din 02.12.1948, partea I A. Lucrări: Andrei Mirela, „Clerul parohial şi personalul ecleziastic auxiliar greco-catolic din vicariatul Rodnei în deceniul neoabsolutismului”, în „Arhiva Someşană”, nr. I, Editura Nereamia Napocae, Cluj-Napoca, 2002, p. 107-144. Idem, „La graniţa Imperiului. Vicariatul Greco-Catolic al Rodnei în a doua jumătate a secolului al XIX-lea”, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2006. Miron Greta Monica, „...porunceşte, scoale-te, du-te, propovedueşte... Biserica greco-catolică din Transilvania. Cler şi enoriaşi (1697-1782)”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2004. Şematismele Episcopiei greco-catolice de Făgăraş din 1835 şi 1842 şi ale Episcopiei greco-catolice de Gherla din 1867, 1877, 1882, 1890, 1894, 1896, 1898, 1900, 1903, 1906, 1914, 1925, 1930, 1932, 1941, 1947.

2

0.10

hârtie

DORIN DOLOGA

ISAD(G)

2014