BN-F-00247

OFICIUL PAROHIAL GRECO-CATOLIC ARCHIUD

1851-1967

niv.Fond

PAROHIA GRECO-CATOLICĂ ARCHIUD

PAROHIA GRECO-CATOLICĂ ARCHIUD (RO-Archiud)

1701 (ca.)-1948

Denumirea oficială a instituţiei a fost Parohia greco-catolică Archiud. Ea s-a înfiinţat în urma unirii cu biserica Romei din anul 1701 prin transformarea parohiei ortodoxe şi s-a desfiinţat în anul 1948. În anul 1733 la Archiud exista o parohie greco-catolică. Actele normative care au reglementat activitatea parohiei au fost declaraţiile de unire cu biserica Romei din 21 martie şi iunie 1697, 07.10.1698, 05.09.1700, ianuarie 1701, diplomele de unire cu biserica Romei din februarie 1699 şi 19.03.1701, decretele nr. 151/17.07.1948, nr. 176/02.08.1948 şi nr. 358/30.11.1948 ale Prezidiului Marii Adunări Naţionale. Funcţia parohiei era în primul rând una religioasă şi confesională, dar şi una administrativă privind bunurile bisericeşti, de personal, şcolară, de stare civilă şi financiară. Parohia era condusă de către preot, ajutat de curatoratul bisericesc şi de senatul şcolar. Adunarea credincioșilor hotăra în problemele importante și alegea curatoratul bisericesc şi senatul şcolar. Principalele atribuţii, în acelaşi timp şi obligaţii ale preotului erau cea sacramentală şi cea pastorală. La 23 mai 1761 un număr de 60 familii din Archiud s-au declarat greco-catolice. La 13 iunie 1761 credincioşii declarau în faţa trimişilor comitatului că nu vor da nici cheile bisericii, nici casa parohială, că dispreţuiesc unirea cu biserica Romei şi că mai bine îşi dau viaţa decât să o accepte. La 15 septembrie 1761 arhidiaconul nota că a convins 4 familii să revină la greco-catolicism. În septembrie 1761 biserica şi terenurile parohiale erau deţinute de către greco-catolici. Conscripţia finală din anul 1762 înregistra 1 preot greco-catolic, 31 familii greco-catolice şi 76 familii ortodoxe. La 12 mai 1763 la Archiud a sosit în vizită episcopul greco-catolic Petru Pavel Aron. În anul 1765 la Archiud 46 familii s-au declarat greco-catolice, iar în anul 1767 numărul familiilor greco-catolice a ajuns la 67. Preotul ortodox Gligor Bondor din Viile Tecii (situat la circa 10 km de Archiud) îi îndemna pe locuitorii din Archiud să nu se îndepărteze de ortodoxie. Preotul Ion Lup din Archiud a străbătut întreaga provincie pentru a propovădui ortodoxia. În anul 1770 a fost închis la Alba Iulia. Anchetat în timpul arestului, Ion Lup a fost convins să se declare din nou greco-catolic. În schimb anchetatorii au propus să fie eliberat cu condiţia ca acesta să nu mai activeze în nici o parohie. În anul 1774 episcopul greco-catolic Grigore Maior a vizitat Archiudul. Cea mai mare parte a credincioşilor reveniseră la greco-catolicism, iar restul şi-au luat un timp de aşteptare până la Paşti. Dacă nici un alt episcop nu avea să-i viziteze până atunci, credincioşii i-au promis lui Petru Pavel Aron că i se vor alătura. Vizita episcopului ortodox Sofronie Chirilovici era improbabilă deoarece acesta ceruse în anul 1773 să fie mutat din Transilvania, astfel că în anul 1774 a părăsit dieceza, fiind numit titular al scaunului episcopal sârb de la Buda. Biserica de lemn din Archiud a fost construită de către credincioşi în anul 1700 (după alte date în anul 1706). În anul 1796 biserica a fost renovată. Statisticile din anii 1733, 1750 şi 1762 menţionează existenţa unei biserici la Archiud. Biserica de zid din Archiud cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril a fost construită în perioada 1908-1909. În anul 1733 biserica deţinea teren arabil de 10 cubuli (5 iugăre) şi fânaţ de 8 care (4 iugăre). În anul 1750 parohia nu mai poseda decât 1 teren intravilan şi teren arabil de 6 cubuli (3 iugăre). Posesorul Gabor Lazar a păgubit parohia Archiud înainte de anul 1750 de o casă construită pe teren bisericesc, iar preotul romano-catolic ocupase o parte din terenul arabil şi întreg fânaţul parohial. În anul 1755 parohia avea terenuri arabile de 30 câble (15 iugăre) şi fânaţ de 8 care (4 iugăre). În anul 1762 biserica poseda 2 case, 12 câble (6 iugăre) teren arabil şi fânaţ de 5 care (2,5 iugăre). În anul 1765 parohia deţinea 3 câble teren arabil (1,5 iugăre) şi fânaţ de 4 care (2 iugăre). În anul 1767 pământurile bisericeşti însumau 1 teren intravilan, teren arabil de 6 câble (3 iugăre) şi fânaţ de 4 care (2 iugăre). În anul 1896 porţiunea canonică (terenurile aflate în folosinţa preotului) însumau 43 iugăre şi 335 orgii pătrate, iar porţiunea cantorală (terenul aflat în folosinţa cantorului) 2 iugăre şi 325 orgii pătrate. În anul 1700 la Archiud activa preotul Dumitru. În anii 1709-1710 tribunalul protopopesc îl ancheta pe preotul One din Archiud. În conscripţia din anul 1733 a fost înregistrat preotul greco-catolic Lup din Archiud, iar în cea din anul 1750 un număr de 2 preoţi. În anul 1755 aici funcţiona preotul Lup Dănilă. În anul 1761 la Archiud activa preotul Dănilă (libertin, avea 2 băieţi şi 2 fete în grija sa, o fiică necăsătorită). În anul 1762 era înregistrat 1 preot greco-catolic. În anul 1765 la Archiud funcţiona preotul Dănilă, iar în anul 1767 preoţii Dănilă (consacrat în Moldova, recunoscut de episcopul greco-catolic Petru Pavel Aron ) şi Leontie (consacrat de episcopul Petru Pavel Aron). Pentru numirea fiului popii Dănilă din Archiud ca preot pe lângă tatăl său bătrân şi lipsit de putere au intervenit în anul 1775 sătenii, posesori ai satului şi juraţii asesori. Cererea pentru numirea diaconului Nicolae, fiul preotului Dănilă din Archiud, ca şi preot, a fost semnată de cei 2 asesori ai comitatului, Laszlo Decsei şi Gyorgy Makkai şi protopopul Artemie, inspector de Corneşti. Interveniseră pe lângă episcopul greco-catolic Grigore Maior în favoarea aspirantului şi posesorul Ferenc Lazar şi locuitorul Andras Erszeny. În faţa acestor recomandări Grigore Maior s-a arătat dispus să-l consacre, dar nu înainte de a-l trimite la învăţătură şi examen, prin rezoluţia din 15 februarie 1776. În anul 1842 la Archiud activa preotul Ioan Visai, iar în anul 1855 Grigore Visai. În perioada 1908-1914 la Archiud a funcţionat Ioan Macavei, iar între 1920-1947 Patriciu Tătar (născut la Sântioana în anul 1893, absolvent de teologie la Blaj în anul 1916). Parohia se subordona protopopiatului, episcopiei, mitropoliei și papei de la Roma. În perioada 1733-1767 parohia greco-catolică Archiud a aparţinut de Protopopiatul Copru, care făcea parte din Episcopia greco-catolică de Făgăraş (episcopie înfiinţată în anul 1721). Parohia a făcut parte în perioada 1842-1931 din Protopopiatul greco-catolic al Fărăgăului, care aparţinea între 1842-1853 de Episcopia greco-catolică de Făgăraş, iar în perioada 1853-1931 de Mitropolia greco-catolică de Alba Iulia şi Făgăraş. În perioada 1931-1948 parohia Archiud a făcut parte din Protopopiatul greco-catolic Teaca. Acesta aparţinea de Mitropolia greco-catolică de Alba Iulia şi Făgăraş.

Fondul a fost preluat în anul 1979 și a fost prelucrat în anul 2007.

PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ARCHIUD

Privind aniversările şi comemorările, problemele religioase, confesionale, sectele, proprietăţile bisericeşti-şcolare, construcţia şi administrarea bisericii, şcolii şi casei parohiale, personalul bisericesc-şcolar, asociaţiile religioase şi culturale, situaţiile statistice referitoare la biserică, şcoală şi populaţie, şcolare, însemnele, sanitare, instaurarea administraţiei româneşti, mobilizarea, sociale, datele monografice, prevenirea şi stingerea incendiilor, culturale, politice, apărarea civilă, juridice, propaganda.

Permanent.

Pe probleme cronologic.

10 BN

Fără restricţii.

Fără restricţii.

română germană latină maghiară

latină

246

Izvoare inedite: Serviciul Judeţean Alba al Arhivelor Naţionale, fond: Mitropolia unită Blaj. Serviciul Judeţean Cluj al Arhivelor Naţionale, Colecţia de documente Blaj. Legislație: „Monitorul Oficial al României”, nr. 164 din 19.07.1948, partea I A. Ibidem, nr. 177 din 03.08.1948, partea I A. Ibidem, nr. 281 din 02.12.1948, partea I A. Lucrări: Cuc Melania, Șulea Rodica (coordonatori), „Archiud, dragostea mea. File de monografie”, Editura George Coșbuc, Bistriţa, 2007. Feneşan Costin, „Izvoare de demografie istorică”, vol. I, Direcţia Generală a Arhivelor Statului din R.S.R., Bucureşti, 1986. Miron Greta Monica, „Biserica greco-catolică din Comitatul Cluj în secolul al XVIII-lea”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2007. Idem, „...porunceşte, scoale-te, du-te, propovedueşte... Biserica greco-catolică din Transilvania. Cler şi enoriaşi (1697-1782)”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2004. Şematismele Episcopiei greco-catolice de Făgăraş din 1835 şi 1842 şi ale Mitropoliei greco-catolice de Alba Iulia şi Făgăraş din 1871, 1876, 1938.

83

1.80

hârtie

DORIN DOLOGA

ISAD(G)

2014