BN-F-00188

OFICIUL PAROHIAL GRECO-CATOLIC NIMIGEA DE JOS

1930-1951

niv.Fond

PAROHIA GRECO-CATOLICĂ NIMIGEA DE JOS

PAROHIA GRECO-CATOLICĂ NIMIGEA DE JOS (RO-Nimigea de Jos)

1701 (ca.)-1948

Parohia greco-catolică Nimigea de Jos s-a înfiinţat în urma unirii cu biserica Romei din anul 1701 prin transformarea parohiei ortodoxe şi s-a desfiinţat în anul 1948. Protopopul Macavei din Nimigea a făcut parte din grupul celor şapte semnatari constanţi ai mărturisirilor de unire cu biserica Romei (din iunie 1697, 7 octombrie 1698 şi septembrie 1700), ca şi a declaraţiei de susţinere a lui Atanasie Anghel, din ianuarie 1701. Potrivit statisticii, în anul 1762 un număr de 2 preoţi şi 14 (11,86 %) familii din Nimigea de Jos s-au declarat greco-catolice, iar 1 preot şi 104 (88,13 %) familii s-au declarat ortodoxe, biserica fiind atribuită ortodocşilor. În anul 1767 parohia Nimigea de Jos era ortodoxă şi făcea parte din Protopopiatul ortodox Şintereag. Ulterior parohia a redevenit greco-catolică. Actele normative care au reglementat activitatea parohiei au fost declaraţiile de unire cu biserica Romei din 21 martie şi iunie 1697, 07.10.1698, 05.09.1700, ianuarie 1701, diplomele de unire cu biserica Romei din februarie 1699 şi 19.03.1701, decretele nr. 151/17.07.1948, nr. 176/02.08.1948 şi nr. 358/30.11.1948 ale Prezidiului Marii Adunări Naţionale. Parohia era condusă de către preot, ajutat de curatoratul bisericesc şi de senatul şcolar. Adunarea credincioşilor hotăra în problemele importante și alegea curatoratul bisericesc şi senatul şcolar. Principalele atribuţii, în acelaşi timp şi obligaţii ale preotului erau cea sacramentală şi cea pastorală. Acestea îi dădeau dreptul de a administra toate sacramentele (cu excepţia sacramentului hirotonirii), respectiv dreptul de a administra sfântul botez, a conferi botezaţilor sfântul mir, asculta mărturisirile credincioşilor, a le administra acestora sacramentul sfintei euharistii, a celebra în fiecare duminică şi sărbătoare sfânta liturghie şi vecernia pentru credincioşi, a-i împărtăşi cu cele sacre pe cei bolnavi, a le da ungerea de pe urmă, a binecuvânta căsătoriile credincioşilor, a înmormânta pe credincioşii decedaţi şi a vesti căsătoriile credincioşilor săi. În anul 1733 la Nimigea de Jos exista o biserică de lemn şi o casă parohială. În anul 1750 este menţionată existenţa unei biserici. În anul 1762 aici este înregistrată 1 biserică, dar nu şi o casă parohială. În anul 1835 biserica greco-catolică de lemn avea hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril. În anul 1909 s-a construit biserica de zid cu hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril. În anul 1733 biserica greco-catolică din Nimigea de Jos dispunea de un fânaţ de 1 car de fân (0,5 iugăre). În anul 1750 şi în 1762 aceasta nu dispunea de nici un fel de proprietăţi. În anul 1947 parohia dispunea de 28 iugăre şi 1592 stânjeni pătraţi de teren (19 iugăre şi 800 stânjeni pătraţi teren arabil, 1072 stânjeni pătraţi fânaţ, 7 iugăre şi 1320 stânjeni pătraţi pădure şi 1 iugăr păşune). În anul 1733 la Nimigea de Jos activa preotul greco-catolic Dumitru. În anul 1750 preotul greco-catolic de aici plătea dare nobilului Georgy Toroczkay. În anul 1762 aici funcţionau 3 preoţi. În anul 1767 la Nimigea de Jos activa preotul ortodox Adam Vlad, originar din Ucea de Jos. În perioada 1824-1849 aici a activat preotul greco-catolic Ifrim Mureşan. În intervalul 1849–1852 parohia Nimigea de Jos a fost administrată de preotul Ioan Mureşan din Floreşti (Vireag). Între 1852 – 1856 aici a funcţionat Grigore Mureşan, în perioada 1857-1901 Dumitru Chita, între 1901-1929 Nicolae Pop, iar în intervalul 1930-1947 preotul Emil Ciurdărean. În anul 1896 preotul din Nimigea de Jos obţinea un venit de 248 coroane. Cea mai mare parte a acestei sume provenea din lecticalul preotului (obligaţiile în produse ale credincioşilor faţă de preot), care era fixat la 131 coroane şi 40 de fileri, din care preotul a realizat efectiv 105 coroane şi 50 de fileri. Din arenda pământurilor avute în folosinţă (4 iugăre şi 306 stânjeni pătraţi teren arabil, 1 iugăr grădină şi 1072 stânjeni pătraţi fânaţ) preotul realiza 64 coroane. În schimbul serviciilor religioase (stola) la înmormântare şi slujbă după 40 de zile de la aceasta preotul a obţinut 53 coroane. Prestaţia în muncă a credincioşilor era stabilită la 31 coroane şi 20 fileri, din care aceştia au prestat efectiv muncă în valoare de 25 coroane şi 50 fileri. După anul 1918 preoţii au fost salarizaţi. În 1930 preotul din Nimigea de Jos primea 4491 lei salariu lunar. Sesiunea preoţească (pământurile bisericeşti aflate în folosinţa preotului) avea în anul 1934 o suprafaţă de 7 hectare şi 9148 metri pătraţi teren arabil, 5035 metrii pătraţi livezi, 3165 metrii pătraţi păduri şi 3855 metrii pătraţi fâneţe. Din arendarea acesteia preotul obţinea în anul 1934 un venit de 3500 lei (din care 2500 lei din arenda terenurilor arabile, 500 lei din arenda livezilor şi 250 lei din arenda fâneţelor). Veniturile stolei preotului din Nimigea de Jos erau în anul 1934 de 2000 de lei. Cantorul din Nimigea de Jos avea şi el în anul 1934 în folosinţă o suprafaţă de teren de 1 hectar şi 7263 metrii pătraţi teren arabil şi 1582 metrii pătraţi pădure. Exploatarea terenului arabil aducea cantorului un venit de 400 lei anual. În anul 1941 preotul din Nimigea de Jos realiza suma de 258 pengö. Din această sumă 225 pengö proveneau din arenda sesiunii preoţeşti care avea o întindere de 15 iugăre şi 1358 stânjeni pătraţi (din care 13 iugăre şi 1206 stânjeni pătraţi teren arabil, 1400 stânjeni pătraţi grădină, 1072 stânjeni pătraţi fânaţ şi 880 stânjeni pătraţi pădure), iar 33 pengö din serviciile religioase (stola) la înmormântare şi slujbă după 40 de zile de la aceasta. După ce plătea impozitele şi contribuţia la fondul de pensie preotului îi rămâneau numai 25 pengö. Preotul primea ca şi întregire de congruă de la stat suma de 2091 pengö. Statul maghiar a încercat reintroducerea în anul 1941 a lecticalului şi zilelor de lucru în favoarea preotului. În acest fel s-ar fi micşorat contribuţia statului la susţinerea preotului, sarcina susţinerii acestuia fiind parţial preluată de credincioşi. Locuitorii greco-catolici din Nimigea de Jos s-au opus, deoarece nu puteau să-şi asigure nici lor traiul zilnic. În perioada 1733-1767 parohia greco-catolică Nimigea de Jos a făcut parte din Protopopiatul greco-catolic Tăure, iar între 1835-1948 din Protopopiatul greco-catolic Beclean, care au aparţinut în perioada 1733-1853 de Episcopia greco-catolică de Făgăraş (episcopie creată în anul 1721) şi în perioada 1853-1948 din Episcopia greco-catolică de Gherla (episcopie creată în anul 1853).

Fondul a fost preluat în anul 1978 și a fost prelucrată în anul 2011.

Parohia ortodoxă română Nimigea de Jos.

Privind credincioşii greco-catolici reveniţi la ortodoxie şi cei plecaţi în Vechiul Regat, aniversările şi comemorările, problemele religioase, confesionale, sectele, proprietăţile bisericeşti-şcolare, construcţia şi administrarea bisericii, casei parohiale, şcolii şi monumentului eroilor, personalul bisericesc-şcolar, asociaţiile religioase, datele statistice bisericeşti-şcolare, şcolare, de stare civilă, culturale, expedierea corespondenţei, deschiderea anului de pregătire premilitară, sociale, buletinele de identitate, refacerea podului de peste Someş, târgul săptămânal de vite, sistematizarea comunei, baia comunală, colectele, bugetele, financiare.

Permanent.

Pe probleme cronologic.

10 BN

Fără restricţii.

Fără restricţii.

română maghiară

latină

186

Izvoare inedite: Serviciul Judeţean Alba al Arhivelor Naţionale, fond: Mitropolia unită Blaj. Serviciul Judeţean Cluj al Arhivelor Naţionale, Colecţia de documente Blaj şi fond: Episcopia greco-catolică de Gherla. Legislaţie: „Monitorul Oficial al României”, nr. 164 din 19.07.1948, partea I A. Ibidem, nr. 177 din 03.08.1948, partea I A. Ibidem, nr. 281 din 02.12.1948, partea I A. Lucrări: Feneşan Costin, „Izvoare de demografie istorică”, vol. I, Direcţia Generală a Arhivelor Statului din R.S.R., Bucureşti, 1986. Şematismele Episcopiei greco-catolice de Făgăraş din 1835 şi 1842 şi ale Episcopiei greco-catolice de Gherla din 1867, 1877, 1882, 1890, 1894, 1896, 1898, 1900, 1903, 1906, 1914, 1925, 1930, 1932, 1941, 1947.

25

0.15

hârtie

DORIN DOLOGA

ISAD(G)

2014