BN-F-00253

OFICIUL PAROHIAL GRECO-CATOLIC MĂRIȘELU

1806-1950

niv.Fond

PAROHIA GRECO-CATOLICĂ MĂRIŞELU

PAROHIA GRECO-CATOLICĂ MĂRIŞELU (RO-Mărişelu)

1733-1948

20.05.1733

Denumirea oficială a instituţiei a fost Parohia greco-catolică Mărişelu. Ea s-a înfiinţat în urma unirii cu biserica Romei în anul 1733, când preoţii ortodocşi Ioan şi George Flore, ambii hirotoniţi de către episcopul ortodox Dosoftei din Maramureş, au fost acceptaţi de către episcopul greco-catolic Ioan Inochentie Micu şi anume Ioan la 21.07.1733 şi George Flore la 20.05.1733 şi s-a desfiinţat în anul 1948. Actele normative care au reglementat activitatea parohiei au fost declaraţiile de unire cu biserica Romei din 21 martie şi iunie 1697, 07.10.1698, 05.09.1700, ianuarie 1701, diplomele de unire cu biserica Romei din februarie 1699 şi 19.03.1701, decretele nr. 151/17.07.1948, nr. 176/02.08.1948 şi nr. 358/30.11.1948 ale Prezidiului Marii Adunări Naţionale. Funcţia parohiei era în primul rând una religioasă şi confesională, dar şi una administrativă privind bunurile bisericeşti, de personal, şcolară, de stare civilă şi financiară. Parohia era condusă de către preot, ajutat de curatoratul bisericesc şi de senatul şcolar. Adunarea credincioşilor hotăra în problemele importante și alegea curatoratul bisericesc şi senatul şcolar. Principalele atribuţii, în acelaşi timp şi obligaţii ale preotului erau cea sacramentală şi cea pastorală. În anul 1761 la Bobotează biserica din Mărișelu a fost preluată de către credincioşii ortodocşi, care nu au reuşit însă să o menţină. În anul 1761 credincioşii din Mărişelu declarau că biserica a fost construită înainte cu 150 de ani de către săteni, adică la începutul secolului al XVII-lea. Locul pentru construcţia bisericii a fost dăruit de către Guberniul Transilvaniei. În anul 1708 biserica a fost zugrăvită. Ea era construită în dreptul fostei biserici luterane de piatră, de care o despărţea râul Şieu. În anul 1730 biserica de lemn a fost reparată. În anul 1733 la Mărişelu exista o biserică de lemn, dar nu şi o casă parohială. În anul 1750 era menţionată 1 biserică. În anul 1762 erau înregistrate la Mărişelu 1 biserică ce aparţinea comunităţii greco-catolice şi 1 casă parohială. În anul 1770 s-a construit o nouă biserica de lemn. Ea a avea hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril. Locotenentul Vasile Vărărean care se afla în Mărişelu (compania a II-a a Regimentului II român grăniceresc cuprindea comunele Budacu de Jos, Mărişelu, Şieuţ, Ragla şi Sântioana), a ridicat în biserică un cor pentru copiii de şcoală, pe care l-a zugrăvit din banii proprii (un locotenent avea un venit de 250 florini pe an). În anul 1892 s-a construit o nouă biserică de lemn cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril. În perioada 1867-1894 la Mărişelu nu exista casă parohială. În anul 1896 aici figurează o casă parohială de lemn. În anul 1714 biserica deţinea puţine pământuri pe care le folosea preotul. În anul 1733 parohia deţinea terenuri arabile de 10 cubuli (5 iugăre) şi fânaţ de 6 care (3 iugăre). În anul 1750 biserica poseda 1 teren intravilan, 10 cubuli teren arabil (5 iugăre) şi fânaţ de 8 care (4 iugăre). În anul 1762 în proprietatea bisericii se aflau 7 cubuli teren arabil (3,5 iugăre) şi fânaţ de 4 care (2 iugăre). Pentru că biserica nu dispunea de nici un venit, în jurul anului 1845 preotul greco-catolic Mihai Pop a donat din porţiunea canonică (terenurile aflate în folosinţa preotului) pe seama acesteia 4 pământuri, a căror exploatare aducea anual un venit de 50 florini. În anul 1854 parohia dispunea de o avere în bani de 165 florini şi 20 creiţari, din care 40 florini şi 20 creiţari în bani lichizi şi 125 florini în obligaţiuni private. În anul 1947 biserica poseda 39 iugăre și 515 stânjeni pătrați de teren. În anul 1869 biserica avea 13 cărţi bisericeşti în limba română cu litere chirilice: o Evanghelie tipărită la Blaj în anul 1776, o Biblie tipărită la Blaj în anul 1795, o Liturghie tipărită la Blaj în anul 1707, un Molitvelnic tipărit la Blaj în anul 1784, un Minei, un Triod şi un Penticostar tipărite la Blaj în 1781, un Octoih, o Psaltire, un Ceaslov şi un Straşnic tipărite la Blaj în anul 1779, o Propovedanie tipărită la Buda în 1809 şi un Apostol tipărit la Bucureşti în 1784. În anul 1879 exista în biserica din Mărişelu un clopot mic din anul 1558, o Cazanie din anul 1643 tipărită la Iaşi şi un potir de cositor din anul 1724. În anul 1733 la Mărișelu funcţionau 2 preoţi greco-catolici, Ioan (hirotonit de către episcopul ortodox Dosoftei al Maramureşului, acceptat la 21 iulie 1733 de către episcopul greco-catolic Inochentie Micu Klein) şi George Flore (hirotonit de către episcopul ortodox Dosoftei al Maramureşului, acceptat la 20 mai 1733 de către episcopul greco-catolic Inochentie Micu Klein). În anul 1750 aici activau 2 preoţi greco-catolici şi 1 îngrijitor al sacristiei. În anul 1761 la Mărişelu Funcţionau 3 preoţi greco-catolici, Grigore, Arsinte şi Timoce (încetat din viaţă în anul 1803). În anul 1762 erau înregistraţi tot 3 preoţi greco-catolici. În perioada 1803-1805 parohia Mărişelu a fost administrată de preoţii din Sântioana. În perioada 1808-1812 aici a funcţionat preotul Pantelimon Pop (încetat din viaţă în anul 1813), care a slujit alături de preotul Iacob Rusu (hirotonit în anul 1805 şi încetat din viaţă în anul 1809). În perioada 1807-1848 la Mărişelu a activat preotul Mihail Pop. În perioada 1848-1849 parohia Mărişelu a fost administrată de preotul Ioan Eugesiu din Bârsăul Mare. Acestuia i-a urmat în perioada 1850-1893 preotul Iacob Pop (fiul lui Mihail Pop). Acesta avea un comportament exemplar. La 05.07.1871 vicarul îl însărcina pe preotul Iacob Pop din Mărişelu ca împreună cu preotul Ioan Dumbravă din Ragla să verifice acuzaţia unui localnic din Sântioana făcută împotriva cantorului de acolo pe care îl învinovăţea că ar fi intenţionat să-i ademenească soţia la adulter. În perioada 1873-1893 la conducerea Protopopiatului greco-catolic Budac s-a aflat preotul Iacob Pop din Mărişelu. Acestuia i-a urmat fiul său Ioan Pop, care a funcţionat ca şi preot cooperator (ajutător) în perioada 1889-1893 şi ca preot titular în intervalul 1894-1938. Ioan Pop s-a aflat în perioada 1902-1938 la conducerea Protopopiatului greco-catolic Budac. Ioan Pop s-a născut la 29.03.1862 în comuna Mărişelu. După terminarea Şcolii primare din Mărişelu a urmat Liceul din Năsăud şi Seminarul teologic de la Gherla. Ioan Pop a fost rudă cu patriarhul Miron Cristea şi episcopul Iuliu Hossu. S-a căsătorit cu Rafila Rusu. Împreună cu aceasta a avut 4 copii: pe Alexandru Pop, devenit notar la Mărişelu, Ştefan Pop, devenit pretorul Plasei centrale din Judeţul Năsăud, Marioara Pop, căsătorită cu protopopul Hossu şi Ana Pop, căsătorită cu maiorul Sfetea. A fost hirotonit ca preot în anul 1888. În anul 1902 a fost numit protopop de Budac, în anul 1919 asesor consistorial, iar în anul 1930 arhidiacon. Ioan Pop i-a sprijinit pe credincioşi, care au cumpărat pe seama comunei o proprietate de 300 de iugăre de la latifundiarul maghiar Carol Bodo. În anul 1912 a primit vizita lui Ionel Brătianu, motiv pentru care a fost persecutat de către autorităţile maghiare. A fost membru în congregaţie, senator în Parlamentul României întregite, membru în Consiliul de administraţie al Regiei cooperative „Regna” pentru exploatarea pădurilor grănicereşti din Judeţul Năsăud, membru conducător al Camerei agricole din Judeţul Năsăud. Ioan Pop a fost decorat pentru merite deosebite cu ordinul „Coroana României” în grad de ofiţer. În perioada 1939-1941 preotul din Mărişelu, Teodor Bindea, s-a aflat la conducerea Protopopiatului greco-catolic Budac. În perioada 1942-1948 în parohia greco-catolică Mărişelu a funcţionat preotul Alexandru Pop. Parohia se subordona protopopiatului, vicariatului, episcopiei, mitropoliei și papei de la Roma. În perioada 1733-1767, parohia greco-catolică Mărişelu a aparţinut de Protopopiatul greco-catolic Năsăud, între 1786-1851 de Vicariatul greco-catolic al Rodnei, iar în intervalul 1851-1948 de Protopopiatul greco-catolic Budac, ce făceau parte între 1733-1853 din Episcopia greco-catolică de Făgăraş (episcopie înfiinţată în anul 1721) şi între 1853-1948 din Episcopia greco-catolică de Gherla (episcopie înfiinţată în anul 1853. În perioada 1867-1941 filia (filiala) Măgurele a aparţinut de parohia greco-catolică Mărişelu. În perioada 1877-1941 filia Jeica a aparţinut de parohia greco-catolică Mărişelu.

Fondul a fost preluat în anul 1979 și a fost prelucrat în anul 2008.

PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ MĂRIȘELU

Privind probleme religioase, confesionale, proprietăţile bisericeşti, construcţia şi administrarea bisericii şi a casei parohiale, personalul bsericesc şi şcolar, sinoadele protopopeşti şi conferinţele preoţeşti, asociaţiile religioase, statistice, şcolare, de stare civilă, proprietăţile comunale şi ale credincioşilor, electorale, sociale, persecuţii maghiare, epurarea cărţilor, arhiva, colectele, bugetele, financiare, fondul şcolar.

Permanent.

Pe probleme cronologic.

10 BN

Fără restricţii.

Fără restricţii.

română maghiară

chirilică, latină

252

Izvoare inedite: Serviciul Judeţean Alba al Arhivelor Naţionale, fond: Mitropolia unită Blaj. Serviciul Judeţean Bistriţa-Năsăud al Arhivelor Naţionale, fond: Vicariatul Rodnei. Serviciul Judeţean Cluj al Arhivelor Naţionale, Colecţia de documente Blaj. Idem, fond: Episcopia greco-catolică de Gherla. Legislație: „Monitorul Oficial al României”, nr. 164 din 19.07.1948, partea I A. Ibidem, nr. 177 din 03.08.1948, partea I A. Ibidem, nr. 281 din 02.12.1948, partea I A. Lucrări: Andrei Mirela, „La graniţa Imperiului. Vicariatul Greco-Catolic al Rodnei în a doua jumătate a secolului al XIX-lea”, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2006. Bichigean Vasile, „Din trecutul comunelor Nușfalău (Mărișelu) și Sântioana”, în „Arhiva Someșană”, nr.7, Tipografia G. Matheiu Bistrița, Năsăud, 1927, p. 76-83. Feneşan Costin, „Izvoare de demografie istorică”, vol. I, Direcţia Generală a Arhivelor Statului din R.S.R., Bucureşti, 1986. Ghițan Teodor I., „Raionul și orașul Bistrița. Monografie economică”, Cluj, 1955. Goga Ioan, „Moartea arhidiaconului Ioan Pop din Mărişel”, în ziarul „Năzuinţa”, Anul III, Nr. 89, 11 august 1940, p. 3. Miron Greta Monica, „...porunceşte, scoale-te, du-te, propovedueşte... Biserica greco-catolică din Transilvania. Cler şi enoriaşi (1697-1782)”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2004. Pop Ion, „Din amintirile mele”, în „Arhiva Someșană”, nr. 19, Editura Societății Grănicerești „Regna” Năsăud, Năsăud, 1936, p. 77-80. Şematismele Episcopiei greco-catolice de Făgăraş din 1835 şi 1842 şi ale Episcopiei greco-catolice de Gherla din 1867, 1877, 1882, 1890, 1894, 1896, 1898, 1900, 1903, 1906, 1914, 1925, 1930, 1932, 1941, 1947. Șimon Nestor, „Schițe monografice ale localităților din fostul Regiment II român de graniță de la Năsăud”, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2014. Şotropa Virgil, „Contribuţii la istoria bisericească”, în „Arhiva Someşană", nr. 21, Editura Regia Cooperativă Regna, Năsăud, 1937. Idem, „Două tablouri istorico-statistice din anii 1714 şi 1733 privitoare la preoţii români din Valea Someşului”, în „Arhiva Someşană”, nr. 28, Năsăud, 1940, în „Arhiva Someşană (1924-1994)”, Editura Tipomur, Târgu Mureş, 1994.

21

0.30

hârtie

DORIN DOLOGA

ISAD(G)

2014