BN-F-00190

OFICIUL PAROHIAL GRECO-CATOLIC CICEU-MIHĂIEȘTI

1910-1956

niv.Fond

PAROHIA GRECO-CATOLICĂ CICEU MIHĂIEŞTI

PAROHIA GRECO-CATOLICĂ CICEU-MIHĂIEŞTI (RO-Ciceu-Mihăieşti)

1701 (ca.)-1948

Parohia greco-catolică Ciceu Mihăieşt s-a înfiinţat în urma unirii cu biserica Romei din anul 1701 prin transformarea parohiei ortodoxe şi s-a desfiinţat în anul 1948. În anul 1733 aici exista o parohie greco-catolică. În anul 1762 un preot din Ciceu Mihăiești s-a declarat greco-catolic, iar celălalt preot împreună cu cele 57 familii s-au declarat ortodocşi. Biserica a fost atribuită ortodocşilor. În anul 1767 aici activa preotul ortodox Teodor Ciucu, originar din localitate. În jurul anului 1777 parohia Ciceu Mihăieşti a redevenit greco-catolică. Actele normative care au reglementat activitatea parohiei au fost declaraţiile de unire cu biserica Romei din 21 martie şi iunie 1697, 07.10.1698, 05.09.1700, ianuarie 1701, diplomele de unire cu biserica Romei din februarie 1699 şi 19.03.1701, decretele nr. 151/17.07.1948, nr. 176/02.08.1948 şi nr. 358/30.11.1948 ale Prezidiului Marii Adunări Naţionale.Parohia era condusă de către preot, ajutat de curatoratul bisericesc şi de senatul şcolar. Adunarea credincioşilor hotăra în problemele importante și alegea curatoratul bisericesc şi senatul şcolar. Principalele atribuţii, în acelaşi timp şi obligaţii ale preotului erau cea sacramentală şi cea pastorală. Acestea îi dădeau dreptul de a administra toate sacramentele (cu excepţia sacramentului hirotonirii), respectiv dreptul de a administra sfântul botez, a conferi botezaţilor sfântul mir, asculta mărturisirile credincioşilor, a le administra acestora sacramentul sfintei euharistii, a celebra în fiecare duminică şi sărbătoare sfânta liturghie şi vecernia pentru credincioşi, a-i împărtăşi cu cele sacre pe cei bolnavi, a le da ungerea de pe urmă, a binecuvânta căsătoriile credincioşilor, a înmormânta pe credincioşii decedaţi şi a vesti căsătoriile credincioşilor săi. În anul 1733 este menţionată existenţa unei biserici de lemn la Ciceu Mihăieşti. În anul 1750 s-a construit biserica de lemn cu hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril. În anul 1911 s-a clădit biserica de zid cu hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril. În 1733 şi 1762 la Ciceu Mihăieşti este menţionată existenţa unei case parohiale. În anul 1733 biserica poseda terenuri arabile cu o capacitate de 8 cubuli (4 iugăre) şi fânaţ de 6 care (3 iugăre). În anul 1750 proprietăţile bisericeşti însumau terenuri arabile de 7 cubuli (3,5 iugăre) şi fânaţ de 2 care (1 iugăr). Biserica deţinea în anul 1762 terenuri arabile de 12,5 (6,25 iugăre) cubuli şi fânaţ de 3 care (1,5 iugăre). În anul 1947 parohia poseda 31 iugăre şi 402 stânjeni pătraţi de tercare 25 de iugăre şi 902 stânjeni pătraţi teren arabil şi 5 iugăre şi 1100 stânjeni pătraţi păşune). În anul 1733 la Ciceu Mihăieşti activau preoţii greco-catolici Ignat şi Ilie. În anul 1750 aici funcţiona 1 preot. În anul 1762 activau 2 preoţi (unul greco-catolic, celălalt ortodox). În perioada 1842-1867 aici a funcţionat preotul Simion Batiz (născut în anul 1810, sfinţit ca preot în 1837, încetat din viaţă în 1871), între 1877-1894 Augustin Mureşanu (născut în anul 1847, sfinţit ca preot în 1874), în intervalul 1898-1914 Ştefan Buşiţă (născut în anul 1859, sfinţit ca preot în 1884), în perioada 1925-1932 Alexandru Mureşan (născut în anul 1870, sfinţit ca preot în 1899), iar între 1941-1947 aici a activat preotul Liviu Mureşan. În anul 1860 preotul din Ciceu Mihăieşti slujea şi la Mănăşturel. În perioada 1733-1750 parohia greco-catolică Ciceu Mihăieşti a făcut parte din Protopopiatul greco-catolic Căşeiu, în intervalul 1842-1948 din Protopopiatul greco-catolic Reteag, ce aparţineau între 1733-1853 de Episcopia greco-catolică de Făgăraş (episcopie creată în anul 1721), iar în perioada 1853-1948 de Episcopia greco-catolică de Gherla (episcopie creată în anul 1853). În perioada 1867-1948 filia (filiala) Mănăşturel a aparţinut de parohia Ciceu Mihăieşti. La Mănăşturel exista în 1867 o biserică de lemn cu hramul Sfânta Paraschiva. În anul 1911 aici s-a construit biserica de zid cu hramul Sfânta Paraschiva. În anul 1947 filia Mănăşturel dispunea de 29 iugăre de teren (din care 19 iugăre teren arabil şi 10 iugăre pădure).

Fondul a fost preluat în anul 1978 și a fost prelucrat în anul 2008.

Parohia ortodoxă română Ciceu Mihăieşti.

Privind probleme religioase, confesionale, proprietăţi bisericeşti-şcolare, construcţia şi administrarea bisericii, casei parohiale şi şcolii, personalul bisericesc şi şcolar, adunările şi conferinţele preoţeşti, reuniunile şi asociaţiile bisericeşti şi şcolare, situaţiile statistice privind biserica, şcoala şi mişcarea populaţiei, şcolare, de stare civilă, judiciare, arhiva, naţionale, vizita familiei regale române, sociale, datele monografice, anchetele judiciare, culturale, sanitare, admnistrative.

Pe probleme cronologic.

10 BN

Fără restricţii.

Fără restricţii.

română latină maghiară

latină

188

Izvoare inedite: Serviciul Judeţean Alba al Arhivelor Naţionale, fond: Mitropolia unită Blaj. Serviciul Judeţean Cluj al Arhivelor Naţionale, Colecţia de documente Blaj şi fond: Episcopia greco-catolică de Gherla. Legislaţie: „Monitorul Oficial al României”, nr. 164 din 19.07.1948, partea I A. Ibidem, nr. 177 din 03.08.1948, partea I A. Ibidem, nr. 281 din 02.12.1948, partea I A. Lucrări: Feneşan Costin, „Izvoare de demografie istorică”, vol. I, Direcţia Generală a Arhivelor Statului din R.S.R., Bucureşti, 1986. Kadar Jozsef, Tagany Karoly, Rethy Laszlo, „Szolnok-Doboka Varmegye Monographiaja”, Kiadja Szolnok-Dobokavarmegye Kozonsege, Deesen, 1900. Mureșan Valentin, Gaiu Corneliu,„Ciceul între spadă și tron”, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2012. Mureșan Valentin, „Dor de acasă. Ciceu-Mihăiești. Studiu monografic”, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2011. Şematismele Episcopiei greco-catolice de Făgăraş din 1835 şi 1842 şi ale Episcopiei greco-catolice de Gherla din 1867, 1877, 1882, 1890, 1894, 1896, 1898, 1900, 1903, 1906, 1914, 1925, 1930, 1932, 1941, 1947.

29

0.30

hârtie

DORIN DOLOGA

ISAD(G)

2014