BN-F-00202

OFICIUL PAROHIAL ORTODOX ROMÂN CICEU-GIURGEȘTI

1885-1949

niv.Fond

PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ CICEU-GIURGEŞTI

PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ CICEU-GIURGEŞTI (RO-Ciceu-Giurgeşti)

1683 (ca.)-

Parohia ortodoxă română Ciceu-Giurgeşti s-a înfiinţat probabil la sfârşitul secolului al XVII-lea. În anul 1683 a fost tipărită cartea religioasă numită ,,Sicriul de aur". După câţiva ani de la apariţie aceasta a fost cumpărată de către Danciu Grigore din Ciceu Giurgeşti. De la el cartea a ajuns în proprietatea preotului Alexa (din Ciceu Giurgeşti ?), iar după încetarea din viaţă a acestuia în cea a lui Irimie Dreasan (probabil Drăgşan) din Negrileşti. După unirea unei părţi a bisericii ortodoxe din Transilvania cu biserica Romei, autorităţile au încurajat procesul de destructurare a bisericii ortodoxe care nu acceptase unirea, în vremea episcopului greco-catolic Inochentie Micu aceasta fiind pusă sub jurisdicţia canonică a greco-catolicilor. În anul 1733 aici activau 3 preoţi greco-catolici. În perioada 1733-1750 parohia Ciceu-Giurgeşti făcea parte din Protopopiatul greco-catolic Căşeiu. În anul 1761 episcopul Dionisie Novacovici a fost investit episcop al bisericii ortodoxe care și-a refăcut structura organizatorică. În anul 1762 cei 3 preoţi s-au declarat greco-catolici, iar cele 156 familii ortodoxe. În perioada 1766-1789 parohia Ciceu Giurgeşti aparţinea de Protopopiatul ortodox Chiuieşti, în 1805 făcea parte din cercul superior al Protopopiatului ortodox Solnocul Interior, în 1841 aparţinea cercului inferior al Protopopiatului ortodox Solnocul Interior, iar în anul 1854 făcea parte din Protopopiatul ortodox Solnoc I (numit şi Solnocul de Jos apoi Dej). Protopopiatul se subordona Mitropoliei ortodoxe a Transilvaniei şi Patriarhiei ortodoxe române. Parohia era condusă de adunarea parohială ca organ deliberativ formată din toţi membrii majori ai parohiei. Aceasta alegea consiliul parohial, epitropia, comitetul parohial şi membrii mireni în adunarea protopopească şi congresul mitropolitan. Consiliul parohial era organul executiv şi administrativ al adunării parohiale, fiind ales dintre membrii acesteia. Preoţii din parohie, diaconii şi cantorul de strana dreaptă (cantorul prim) erau membrii de drept şi cu vot deliberativ ai consiliului parohial. Epitropia parohială administra proprietăţile bisericii. Epitropii erau şi membrii ai consiliului parohial, dar numai cu vot consultativ. Pe lângă consiliul şi epitropia parohială se putea alege un comitet parohial ce se ocupa cu problemele culturale şi asistenţa socială. Biserica de lemn din Ciceu-Giurgeşti a fost construită în timpul episcopului greco-catolic Ioan Giurgiu Pataki (acesta a fost episcop între anii 1713-1727). În anul 1822 s-a construit biserica de zid cu hramul Sfinţilor Mihail şi Gavril, care a fost sfinţită în anul 1828. Vechea biserică de lemn a fost cumpărată de credincioşii din Dumbrăveni, de la care a fost cumpărată de credincioşii din Căşiel - Strâmbu, unde se află şi astăzi ca biserică a mănăstirii. În anul 1733 biserica nu dispunea de nici un fel de proprietăţi. În anul 1750 biserica deţinea teren arabil de 2 cubuli (1 iugăr) şi fânaţ de 4 care (2 iugăre), după care plătea impozit. În 1762 proprietăţile bisericii cuprindeau terenuri arabile de 6 cubuli (3 iugăre). În anul 1898 porţiunea canonică (terenurile bisericeşti aflate în folosinţa preotului) din Ciceu Giurgeşti cuprindea 20 iugăre şi 600 stânjeni pătraţi de teren. În anul 1922 biserica poseda 36 iugăre şi 29 ari de teren. În anul 1767 aici activa preotul ortodox Ioan Moroşan (originar din Jichişu de Jos). În perioada 1784-1787 erau înregistraţi 2 preoţi, în 1789 un preot, iar în 1794 doi preoţi. În perioada 1805-1812 aici au funcţionat preotul Teodor Pop (în anul 1825 trece la greco-catolicism) şi Filip Pop (hirotonit la Arad în anul 1800). În perioada 1813-1828 aici a activat preotul Vasile Pop (probabil fiul lui Filip Pop), iar în perioada 1828-1848 Constantin (Costan) Pop (probabil fratele sau nepotul lui Vasile Pop). Începând cu anul 1839 Constantin Pop a slujit împreună cu capelanul (preotul ajutător) Dumitru Costin (acesta oficiind până în anul 1850 mai ales în filia - filiala Hăşmaşu Ciceului). În perioada 1848-1880 aici a funcţionat Ioan Bodea (născut la 27.12.1818; era fiul protopopului Axente Bodea şi nepotul protopopului Ioan Popovici din Chiuieşti; hirotonit în 1842 la Cluj de către episcopul ortodox Vasile Moga; în perioada septembrie-decembrie 1848 a activat ca şi capelan pe lângă Constantin Pop; din 1854 a condus Protopopiatul Solnoc I din Ciceu Giurgeşti, deşi reşedinţa acestuia era la Chiuieşti; din 1876 a slujit şi la Dej; încetat din viaţă în 1880). În perioada 30.07.1862-28.03.1869 pe lângă Ioan Bodea a slujit ca şi capelan (preot ajutător) fiul său, Iosif Bodea (născut la 27.11.1838 la Chiuieşti, hirotonit la 19.07.1862 de către mitropolitul ortodox Andrei Şaguna, încetat din viaţă la 28.03.1869). În intervalul 1870-1880 alături de Ioan Bodea a slujit ca şi capelan Constantin Bodea (un alt fiu al lui Ioan Bodea; născut în anul 1844, hirotonit la 25.02.1869 de către mitropolitul ortodox Andrei Şaguna, încetat din viaţă la 12.01.1916). În perioada 1880-1916 Constatin Bodea a funcţionat ca şi preot (în perioada 1880-1886 a condus şi Protopopiatul Solnoc I, iar în perioada 1881-1883 a slujit şi în parohia Dej). În perioada 1878-1880 Vasile Bodea (al treilea fiu al lui Ioan Bodea; hirotonit în anul 1878), a fost capelan pe lângă Ioan Bodea. În anul 1898 credincioşii din Ciceu Giurgeşti dădeau preotului 20 litre de cucuruz şi prestau anual câte 1 zi de lucru. În perioada 1917-1920 parohia a fost administrată de preoţi din parohiile vecine. În perioada 1920-1925 aici a activat Alexandru Baba (născut în 1893; în 1925 a fost ales conducător al Protopopiatului ortodox Alba Iulia; încetat din viaţă în 1967). În perioada 1926-1948 aici a funcţionat preotul Augustin Bodea (probabil fiul lui Vasile Bodea; născut în anul 1879, hirotonit în 1903 de mitropolitul ortodox Ioan Meţianu; în 1922 a fost distins cu ordinul Coroana României în grad de cavaler; din 1924 a administrat şi filia Poienile Reteagului; încetat din viaţă în 1949). În anul 1949 parohia Ciceu Giurgeşti era administrată de preoţi din parohiile vecine.

Fondul a fost preluat în anul 1978 și a fost prelucrat în anul 2005.

Parohia ortodoxă română Ciceu-Giurgeşti.

Privind sărbătorile naţionale, problemele religioase, confesionale, sectele, construcţia bisericii, casei parohiale şi şcolii, proprietăţile bisericeşti şi şcolare, de personal bisericesc, sinoadele protopopeşti şi conferinţele preoţeşti, şcolare, situaţiile statistice referitoare la biserică, şcoală şi mişcarea populaţiei, de stare civilă, colectele, financiare.

Permanent.

Pe probleme cronologic.

10 BN

Fără restricţii.

Fără restricţii.

română maghiară

latină

794

Izvoare inedite: Serviciul Judeţean Cluj al Arhivelor Naţionale, fond: Protopopiatul ortodox Dej, Fondul Episcopiei Vadului, Feleacului şi Clujului aflat la sediul Mitropoliei ortodoxe din Cluj-Napoca. Fondul Mitropoliei ortodoxe a Transilvaniei aflat la sediul Mitropoliei ortodoxe din Sibiu. Lucrări: Feneşan Costin, „Izvoare de demografie istorică”, vol. I, Direcţia Generală a Arhivelor Statului din R.S.R., Bucureşti, 1986. Hermann Teodor, „Monografia istorică a Protopopiatului ortodox român Dej. Lupte, treceri şi procese religionare”, Tipografia Dr. S. Bornemisa, Cluj, 1926. Hitchins Keith, Beju Ioan, „Conscripţia clerului ortodox transilvan din 1767”, în „Mitropolia Ardealului”, Nr. 7-8, iulie-august 1984, Anul XXIX, Sibiu, p. 534-568. Kadar Jozsef, Taganyi Karoly, Rethy Laszlo, „Szolnok-Dobokavarmegye Monographiaja”, Kiadja Szolnok-Dobokavarmegye Kozonsege, II Kotet, Deesen, 1900. Miron Greta Monica, „Căşeiu - un protopopiat în anii conflictului confesional (1761-1762)”, în Daniela Deteşan Daniela, Popa-Andrei Mirela (coordonatori), „Omagiu istoricului Simion Retegan la împlinirea vârstei de 75 de ani”, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2014. Pădurean Augustin, Rus Constantin, Danciu Ioan, „Ciceu Giurgeşti. O istorie multiseculară”, Editura Arcade, Bistriţa, 2004. Idem, „Chiuieşti. O istorie a credinţelor religioase”, Editura Astra, Dej, 1999. Şematismul Mitropoliei ortodoxe române din Transilvania din anul 1884. „Tabel statistic-șematism privind Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului”, în Iustinian Maramureșanul, Bunea Ioan, Baciu Ioan, ș.a. (redactori), „Îndrumător bisericesc. 1981”, Editat de Arhiepiscopia Ortodoxă Română Cluj-Napoca, 1081, p. 270-286.

16

0.30

hârtie

DORIN DOLOGA

ISAD(G)

2014