BN-F-00234

OFICIUL PAROHIAL GRECO-CATOLIC LECHINȚA

1896-1976

niv.Fond

PAROHIA GRECO-CATOLICĂ LECHINȚA

PAROHIA GRECO-CATOLICĂ LECHINŢA (RO-Lechinţa)

1922-1948

Denumirea oficială a instituţiei a fost Parohia greco-catolică Lechinţa. Ea s-a înfiinţat în anul 1922 când filia (filiala) Lechinţa a fost ridicată la rang de parohie şi s-a desfiinţat în anul 1948. Actele normative care au reglementat activitatea parohiei au fost declaraţiile de unire cu biserica Romei din 21 martie şi iunie 1697, 07.10.1698, 05.09.1700, ianuarie 1701, diplomele de unire cu biserica Romei din februarie 1699 şi 19.03.1701, decretele nr. 151/17.07.1948, nr. 176/02.08.1948 şi nr. 358/30.11.1948 ale Prezidiului Marii Adunări Naţionale. Funcţia parohiei era în primul rând una religioasă şi confesională, dar şi una administrativă privind bunurile bisericeşti, de personal, şcolară, de stare civilă şi financiară. Parohia era condusă de către preot, ajutat de curatoratul bisericesc şi de senatul şcolar.Adunarea credincioșilor hotăra în problemele importante și alegea curatoratul bisericesc şi senatul şcolar. Principalele atribuţii, în acelaşi timp şi obligaţii ale preotului erau cea sacramentală şi cea pastorală. În perioada 1733-1762 nu este menţionată existenţa nici unei biserici, case parohiale sau proprietăţi şi nici a unui preot greco-catolic sau ortodox la Lechinţa. În anii 1733 şi 1750 existau la Lechinţa 24 de familii româneşti. Numărul credincioşilor greco-catolici era în 1750 de 137. Aceeaşi situaţie o întâlnim în conscripţia din anul 1762, când se înregistrau la Lechinţa 22 de familii româneşti greco-catolice. În anul 1842 Lechinţa era filie a parohiei greco-catolice Bistriţa, aparţinând de Protopopiatul greco-catolic Bistriţa, ce făcea parte din Episcopia greco-catolică de Făgăraş (episcopie înfiinţată în anul 1721). În perioada 1867-1921 Lechinţa a fost filie a parohiei greco-catolice Herina, ce făcea parte din Protopopiatul greco-catolic Bistriţa, ce aparţinea de Episcopia greco-catolică de Gherla (episcopie înfiinţată în anul 1853). În perioada 1922-1948 Lechinţa a fost parohie independentă. Parohia greco-catolică Lechinţa a aparţinut în perioada 1925-1948 de Protopopiatul greco-catolic Bistriţa, care făcea parte din Episcopia greco-catolică de Gherla. Datele privind construcţia bisericii din Lechinţa diferă. După unele, în anul 1893 a fost construită biserica de lemn cu hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril. Conform altora, în anul 1897 a fost construită biserica de lemn cu hramul Naşterii Preasfintei Fecioare Maria. În perioada 1938-1945 a fost construită biserica de zid cu hramul Adormirea Preasfintei Fecioare Maria. În anul 1947 parohia Lechinţa deţinea 31 iugăre de teren (din care 14 iugăre teren arabil, 10 iugăre fânaţ şi 7 iugăre păşune). În anul 1842 în filia Lechinţa activa preotul Ioan Maior din parohia Bistriţa. În perioada 1867-1877 în filia Lechinţa funcţiona preotul din Herina George Pop (născut în anul 1824, absolvent al teologiei morale la Blaj, hirotonit în anul 1852, transferat ulterior la Leleşti). În anul 1882 parohia Herina de care aparţinea filia Lechinţa era vacantă. În perioada 1884-1895 în filia Lechinţa a funcţionat preotul din Herina Constantin Pop (născut în anul 1856, absolvent al Academiei teologice de la Gherla, hirotonit în anul 1882, transferat în 1895 la Feldru, încetat din viaţă în 1907), în perioada 1895-1900 Ciril Negruţiu (născut în anul 1867, absolvent al Academiei teologice din Gherla, hirotonit în anul 1891, numit ulterior ca al II-lea preot la Bistriţa, apoi la Ragla, încetat din viaţă în 1921), între 1903-1906 Sever Groze (născut în anul 1872, hirotonit în anul 1897, numit ulterior în parohia Herina). În 1925 în parohia independentă Lechinţa a funcţionat Sever Groze, între 1929-1947 Ioan Bârsan (născut la 21.04.1901 în Arcalia, numit prin ordinul episcopal nr. 5978 din 22.10.1929 la Lechinţa). În perioada 1932-1944 filia Vermeş a aparţinut de parohia greco-catolică Lechinţa.

Fondul a fost preluat în anul 1979 și a fost prelucrat în anul 2008.

PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ LECHINȚA

Privind aniversările şi comemorările, problemele religioase, confesionale, proprietăţile bisericeşti-şcolare, construcţia şi administrarea bisericii şi casei parohiale, personalul şcolar, asociaţiile bisericeşti, situaţiile statistice privind biserica, şcoala şi mişcarea populaţiei, şcolare, de stare civilă, spargerea geamurilor vagoanelor de călători, politice, administrative, culturale, persecuţiile maghiare, colectele, bugetele, financiare.

Permanent.

Pe probleme cronologic.

10 BN

Fără restricţii.

Fără restricţii.

română maghiară

latină

233

Izvoare inedite: Serviciul Judeţean Alba al Arhivelor Naţionale, fond: Mitropolia unită Blaj. Serviciul Judeţean Bistriţa-Năsăud al Arhivelor Naţionale, fond: Protopopiatul greco-catolic Bistrița. Serviciul Judeţean Cluj al Arhivelor Naţionale, Colecţia de documente Blaj. Idem, fond: Episcopia greco-catolică de Gherla. Legislație: „Monitorul Oficial al României”, nr. 164 din 19.07.1948, partea I A. Ibidem, nr. 177 din 03.08.1948, partea I A. Ibidem, nr. 281 din 02.12.1948, partea I A. Lucrări: Feneşan Costin, „Izvoare de demografie istorică”, vol. I, Direcţia Generală a Arhivelor Statului din R.S.R., Bucureşti, 1986. Şematismele Episcopiei greco-catolice de Făgăraş din 1835 şi 1842 şi ale Episcopiei greco-catolice de Gherla din 1867, 1877, 1882, 1890, 1894, 1896, 1898, 1900, 1903, 1906, 1914, 1925, 1930, 1932, 1941, 1947.

24

0.30

hârtie

DOLOGA DORIN

ISAD(G)

2014