BN-F-00207

OFICIUL PAROHIAL ORTODOX ROMÂN CICEU-HĂȘMAȘ

1890-1950

niv.Fond

PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ CICEU HĂŞMAŞ

PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ CICEU-HĂȘMAȘ (RO-Ciceu-Hășmaș)

1683 (ca.)-

Parohia ortodoxă română Ciceu-Hăşmaş s-a înfiinţat la sfârșitul secolului al XVII-lea. Parohia există și astăzi. După unirea unei părţi a bisericii ortodoxe din Transilvania cu biserica Romei, autorităţile au încurajat procesul de destructurare a bisericii ortodoxe care nu acceptase unirea, în vremea episcopului greco-catolic Inochentie Micu aceasta fiind pusă sub jurisdicţia canonică a greco-catolicilor. În anul 1733 parohia Ciceu Hăşmaş făcea parte din Protopopiatul greco-catolic Căşeiu. În anul 1761 episcopul Dionisie Novacovici a fost investit episcop al bisericii ortodoxe care și-a refăcut structura organizatorică. În anul 1761 preotul Alexandru, libertin, care avea 3 fiice sub autoritatea sa, necăsătorite şi credincioşii Perhe Vasile şi Moroşan Alexa s-au declarat greco-catolici, iar restul credincioşilor ortodocşi. În anul 1762 preotul Alexandru s-a declarat greco-catolic, iar cele 74 familii ortodoxe, biserica fiind atribuită ortodocşilor. În anul 1683 parohia Ciceu Hăşmaş făcea probabil parte din Protopopiatul ortodox Chiuieşti. În perioada 1766-1789 parohia a aparţinut de protopopiatul ortodox Chiuieşti. În 1805 parohia a făcut parte din cercul superior al Protopopiatul ortodox Solnocul Interior. În 1841 aceasta făcea parte din cercul inferior al Protopopiatului ortodox Solnocul Interior. În 1854 Ciceu Hăşmaş aparţinea de Protopopiatul ortodox Solnoc I (numit şi Solnocul de Jos, apoi Dej). Protopopiatul făcea parte din Mitropolia ortodoxă a Transilvaniei şi Patriarhia ortodoxă română. Parohia era condusă de adunarea parohială ca organ deliberativ formată din toţi membrii majori ai parohiei. Aceasta alegea consiliul parohial, epitropia, comitetul parohial şi membrii mireni în adunarea protopopească şi congresul mitropolitan. Consiliul parohial era organul executiv şi administrativ al adunării parohiale, fiind ales dintre membrii acesteia. Preoţii din parohie, diaconii şi cantorul de strana dreaptă (cantorul prim) erau membrii de drept şi cu vot deliberativ ai consiliului parohial. Epitropia parohială administra proprietăţile bisericii. Epitropii erau şi membrii ai consiliului parohial, dar numai cu vot consultativ. Pe lângă consiliul şi epitropia parohială se putea alege un comitet parohial ce se ocupa cu problemele culturale şi asistenţa socială. Biserica de lemn din Ciceu Hăşmaş cu hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril a fost construită în timpul episcopului greco-catolic Ioan Giurgiu Pataki (acesta a fost episcop între 1713-1727). În anul 1770 a fost construită biserica de zid. În anul 1902 s-a construit o nouă biserică de zid. În 1733 proprietăţile bisericii cuprindeau terenuri arabile de 4 cubuli (2 iugăre) şi fânaţ de 2 care (1 iugăr). În anul 1750 biserica poseda terenuri arabile de 1 cubul (0,5 iugăre) şi fânaţe de 2 care (1 iugăr). În anul 1762 biserica deţinea terenuri arabile de 3,5 cubuli (1,75 iugăre) şi fânaţ de 3,5 care (1,75 iugăre). În anul 1733 la Ciceu Hăşmaş funcţiona preotul ortodox Ioan. În 1750 şi 1762 este menţionată existenţa unui preot. În perioada 1730-1760 aici a funcţionat preotul Gheorghe, între 1760-1800 Gheorghe Tudoran, iar între 1800-1838 Anton Costin. În perioada 1839-1850 aici a activat preotul Dumitru Costin, în 1851 Ioan Marcoş, între 1851-1888 Gheorghe Costin (fiul lui Anton Costin), în perioada 1889-1917 Dumitru Păltinean, între 1917-1920 Dumitru Sighiartău, în perioada 1922-1923 Chiril Delioran (venit din comuna Tatar Copciac din Basarabia), între 1924-1927 Mihail Opaţchi (născut în 1895 la Chişinău în Basarabia), în perioada 1928-1930 Nicodim Măndiţă, între 1930-1933 Vasile Maximinean, în perioada 1934-1939 Dănilă Ivan, între 1940-1946 Valeriu Vârvaş, în 1947 Daniil Rotariu, iar în 1948 Ilie Prodanec. În anul 1898 porţiunea canonică (pământurile aflate în folosinţa preotului) din Ciceu-Hăşmaş erau de 15 iugăre şi 1453 stânjeni pătraţi. Preotul folosea şi o grădină de 1 iugăr. Credincioşii mai dădeau anual preotului 30 de litre de cucuruz grăunţe şi prestau 1 zi de lucru.

Fondul a fost preluat în anul 1978 și a fost prelucrat în anul 2008.

Parohia ortodoxă română Ciceu-Hăşmaş.

Privind aniversările şi comemorările, problemele religioase, confesionale, sectele, conferinţele preoţeşti, adunările protopopeşti, cercurile religioase, proprietăţile bisericeşti-şcolare, construcţia bisericii, casei parohiale şi şcolii, personalul bisericesc şi şcolar, asociaţiile religioase, situaţiile statistice referitoare la biserică, şcoală şi mişcarea populaţiei, şcolare, economice, proprietăţile credincioşilor, militare, sociale, politice, datele monografice, culturale, morale, înfiinţarea filiei Spermezeu, sanitare, administrative, de stare civilă, colectele, bugetele, fondurile şcolare, financiare.

Permanent.

Pe probleme cronologic.

10 BN

Fără restricţii.

Fără restricţii.

română maghiară

latină

205

Izvoare inedite: Serviciul Judeţean Cluj al Arhivelor Naţionale, fond: Protopopiatul ortodox Dej. Fondul Episcopiei Vadului, Feleacului şi Clujului aflat la sediul Mitropoliei ortodoxe din Cluj-Napoca. Fondul Mitropoliei ortodoxe a Transilvaniei aflat la sediul Mitropoliei ortodoxe din Sibiu. Lucrări: Hermann Teodor, „Monografia istorică a Protopopiatului ortodox român Dej. Lupte, treceri şi procese religionare”, Tipografia Dr. S. Bornemisa, Cluj, 1926. Miron Greta Monica, „Căşeiu - un protopopiat în anii conflictului confesional (1761-1762)”, în Daniela Deteşan Daniela, Popa-Andrei Mirela (coordonatori), „Fascinaţia trecutului. Omagiu istoricului Simion Retegan la împlinirea vârstei de 75 de ani”, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2014. Pădurean Augustin, „Chiuieşti. O istorie a credinţelor religioase”, Editura Astra, Dej, 1999. Şematismul Mitropoliei ortodoxe române din Transilvania din anul 1884. „Tabel statistic-șematism privind Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului”, în Iustinian Maramureșanul, Bunea Ioan, Baciu Ioan, ș.a. (redactori), „Îndrumător bisericesc. 1981”, Editat de Arhiepiscopia Ortodoxă Română Cluj-Napoca, 1081, p. 270-286.

33

0.60

hârtie

DORIN DOLOGA

ISAD(G)

2014