BN-F-00209

OFICIUL PAROHIAL GRECO-CATOLIC REBRA

1940-1948

niv.Fond

PAROHIA GRECO-CATOLICĂ REBRA

PAROHIA GRECO-CATOLICĂ REBRA (RO-Rebra)

1733 (ca.)-1948

Parohia greco-catolică Rebra s-a înfiinţat în anul 1733, prin transformarea parohiei ortodoxe, când preotul ortodox Ioan Miron din Rebra a fost acceptat de către episcopul greco-catolic Inochentie Micu să treacă împreună cu o parte din enoriașii săi la religia greco-catolică. În anul 1733 un preot din Rebra era greco-catolic, iar celălalt ortodox. În anul 1761 cei 2 preoţi s-au declarat greco-catolici, iar credincioşii ortodocşi. La prima scrisoare a lui Sofronie credincioşii au închis biserica. Cu ocazia sărbătorilor de Paşti din anul 1761 a venit un călugăr ortodox căruia credincioşii i-au încredinţat celebrarea liturghiei. În această perioadă preoţii greco-catolici din Rebra nu au mai ţinut nici o slujbă. În anul 1762 cei 2 preoţi şi cele 168 familii s-au declarat greco-catolice. Actele normative care au reglementat activitatea parohiei au fost declaraţiile de unire cu biserica Romei din 21 martie şi iunie 1697, 07.10.1698, 05.09.1700, ianuarie 1701, diplomele de unire cu biserica Romei din februarie 1699 şi 19.03.1701, decretele nr. 151/17.07.1948, nr. 176/02.08.1948 şi nr. 358/30.11.1948 ale Prezidiului Marii Adunări Naţionale. În anul 1761 credincioşii din Rebra declarau că biserica de lemn a fost construită înainte cu 200 de ani. În anul 1902 a fost construită biserica de zid cu hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril. Episcopul greco-catolic Atanasie Rednic constata cu ocazia inspecţiei efectuate în decembrie 1767-ianuarie 1768 în zona Năsăudului faptul că parohia Rebra dispunea de un rând de veşminte bisericeşti şi de 7 cărţi bisericeşti: 1 Minei, 1 Octoih românesc, 1 Cazanie din Moldova, 1 Psaltire sârbească, 1 Molitvelnic românesc, 1 Strastnic şi 1 Liturghier sârbesc. În anul 1733 biserica poseda un fânaţ de 8 care (circa 4 iugăre). În anul 1761 biserica deţinea o livadă de pe care se adunau 8 care (circa 4 iugăre) de fân, iar recensământul din anul 1762 menţiona că biserica poseda un fânaţ de 4 care (circa 2 iugăre). În perioada 1894-1896 biserica avea terenuri de 11 iugăre şi 931 stânjeni pătraţi. În 1947 proprietăţile bisericii însumau 61 iugăre și 1384 stânjeni pătrați de teren (din care 3 iugăre şi 1124 stânjeni pătraţi teren arabil, 43 iugăre şi 213 stânjeni pătraţi fânaţ, 2 iugăre pădure şi 12 iugăre şi 310 stânjeni pătraţi păşune). În anul 1733 aici funcţionau 2 preoţi, din care unul, Vasile, era ortodox, fiind hirotonit de episcopul maramureşean ortodox Dosoftei, iar celălalt, Ion Miron, era greco-catolic, fiind hirotonit de episcopul ortodox maramureşean Dosoftei şi confirmat de episcopul greco-catolic Ioan Inochentie Micu. În anul 1761 aici funcţionau preoţii greco-catolici Ion (Ion Miron ?) şi Savuc. În anul 1762 erau menţionaţi tot 2 preoţi greco-catolici. În perioada 1835-1842 parohia Rebra era administrată de preotul greco-catolic Nicolae Georgiţă din Parva. În anul 1855 aici funcţiona preotul Ioachim Pavel (născut în anul 1823, hirotonit în 1847), iar în anul 1867 preotul Ioan Sângeorzan (născut în anul 1825, hirotonit în anul 1850). Cu prilejul vacantării parohiei Rebra în 1876 administrarea acesteia a fost încredinţată preotului Macedon Măierean din Nepos. În perioada 1877-1915 aici a activat preotul Onisim Rotariu (născut în anul 1849, hirotonit în 1875; în intervalul 1875-1877 a funcţionat în parohia Ragla), iar între 1915-1941 preotul Teofil Rotariu (născut în 1885, hirotonit în 1908). În intervalul 1941-1945 aici a funcţionat preotul Petre Tofan (născut în anul 1901, hirotonit în 1927; înainte de a funcţiona la Rebra a activat la Romuli). În anul 1945 Petru Tofan a fost mutat la Nepos, iar preotul Emil Irini din Rebrişoara a fost numit preot interimar la Rebra. În perioada 1946-1947 aici a activat preotul Emil Mureşan. În anul 1874 credincioşii din Rebra plăteau pentru cununie, promulgarea acesteia, atestat şi înmatriculare, cu tot cu florinul dat vicarului, 4 florini şi 80 de creiţari preotului şi 20 de creiţari cantorului, pentru sfinţirea apei la naştere, cu slobozirea casei şi citirea la 40 de zile după naştere 50 de creiţari preotului, botezul şi miruirea pruncului era gratis, pentru prohodul copiilor până la 10 ani 1 florin preotului şi 20 creiţari cantorului, pentru prohodul adulţilor, fără citirea Evangheliilor, dar cu 3 stări, în afară de celelalte două (una acasă şi una la groapă) 3 florini preotului şi 40 creiţari cantorului, pentru citirea Evangheliei lui Lazăr îndeosebi 30 de creiţari cantorului, pentru dezlegare de blestem la persoane decedate 30 de creiţari preotului, pentru prohodul la adulţi şi citirea celor 4 evanghelii (sărăcuste) 5 florini preotului şi 1 florin cantorului, pentru predică şi luarea iertăciunii 30 de creiţari preotului, pentru fiecare stare la prohod dacă persoana dorea mai mult decât cele 5 stări câte 30 de creiţari preotului, pentru sfinţirea casei (sfeştanie) 30 de creiţari preotului, pentru umblatul cu crucea la Bobotează 20 de creiţari preotului, pentru ungerea din urmă la bolnavi (maslu) 80 de creiţari preotului şi 20 de creiţari cantorului, pentru citirea şi sfinţirea unei liturghii cu toate ale omului 80 de creiţari preotului şi 20 de creiţari cantorului, pentru o liturghie cu toate ale preotului 40 de creiţari preotului şi 10 creiţari cantorului, pentru un sărindar de 40 de liturghii cu toate ale omului 16 florini preotului şi 4 florini cantorului. Mărturisirea, cuminecarea, dezlegarea şi molitva creştinilor, ca şi pomelnicele date după morţi în duminici şi sărbători erau gratuite. În intervalul 1733-1767 parohia Rebra a aparţinut de Protopopiatul greco-catolic Năsăud, iar între 1786-1948 de Vicariatul greco-catolic al Rodnei, care făceau parte între 1733-1853 din Episcopia greco-catolică de Făgăraş (episcopie înființată în anul 1721), iar între 1853-1948 din Episcopia greco-catolică de Gherla (episcopie înființată în anul 1853).

Fondul a fost preluat în anul 1978 și a fost prelucrat în anul 2009.

Parohia ortodoxă Rebra.

Privind aniversările şi comemorările, problemele religioase, confesionale, proprietăţile bisericeşti-şcolare, administrarea bisericii, anexelor casei parohiale şi şcolii, de personal bisericesc-şcolar, asociaţiile religioase, situaţiile statistice referitoare la biserică, şcoală şi mişcarea populaţiei, şcolare, de stare civilă, sigiliile, inscripţiile, imnul, colectele, bugetele bisericeşti-şcolare, financiare.

Permanent.

Pe probleme cronologic.

10 BN

Fără restricţii.

Fără restricţii.

română maghiară

latină

207

Izvoare inedite. Serviciul Judeţean Alba al Arhivelor Naţionale, fond: Mitropolia unită Blaj. Serviciul Judeţean Bistriţa-Năsăud al Arhivelor Naţionale, fond: Vicariatul greco-catolic al Rodnei. Serviciul Judeţean Cluj al Arhivelor Naţionale, Colecţia de documente Blaj. Idem, fond: Episcopia greco-catolică de Gherla. Legislație: „Monitorul Oficial al României”, nr. 164 din 19.07.1948, partea I A. Ibidem, nr. 177 din 03.08.1948, partea I A. Ibidem, nr. 281 din 02.12.1948, partea I A. Lucrări: Andrei Mirela, „La graniţa Imperiului. Vicariatul Greco-Catolic al Rodnei în a doua jumătate a secolului al XIX-lea”, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2006. Feneşan Costin, „Izvoare de demografie istorică”, vol. I, Direcţia Generală a Arhivelor Statului din R.S.R., Bucureşti, 1986. Miron Greta Monica, „...porunceşte, scoale-te, du-te, propovedueşte... Biserica greco-catolică din Transilvania. Cler şi enoriaşi (1697-1782)”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2004. Nedelea Teodor, „Pagini de istorie și tradiție în Parohia Ortodoxă Rebra, jud. Bistrița-Năsăud”, Editura Aletheia, Bistrița, 2011. Retegan Simion, „Parohii, biserici şi preoţi greco-catolici din Transilvania la mijlocul secolului al XIX-lea (1849-1875)”, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2006. Rus Viorel, „Neamuri și familii rebrene (1698-2013)”, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2013. Scurtu Elisabeta, „Biserici de lemn dispărute de pe Valea Rodnei, în „Revista Bistriţei", nr. XXVII, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2013. Şematismele Episcopiei greco-catolice de Făgăraş din 1835 şi 1842 şi ale Episcopiei greco-catolice de Gherla din 1867, 1877, 1882, 1890, 1894, 1896, 1898, 1900, 1903, 1906, 1914, 1925, 1930, 1932, 1941, 1947. Şotropa Virgil, „Contribuţii la istoria bisericească”, în „Arhiva Someşană", nr. 21, Editura Regia Cooperativă Regna, Năsăud, 1937. Idem, „Două tablouri istorico-statistice din anii 1714 şi 1733 privitoare la preoţii români din Valea Someşului”, în „Arhiva Someşană”, nr. 28, Năsăud, 1940, în „Arhiva Someşană (1924-1994)”, Editura Tipomur, Târgu Mureş, 1994.

17

0.15

hârtie

DORIN DOLOGA

ISAD(G)

2014