BN-F-00230

OFICIUL PAROHIAL ORTODOX ROMÂN GALAȚII BISTRIȚEI

1804-1953

1804, 1847-1953

niv.Fond

Parohia ortodoxă română Galații Bistriței

PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ GALAŢII BISTRIŢEI (RO-Galaţii-Bistriţei*

1345 (ca.)-

Localitatea Galații Bistriței este menționată documentar, sub denumirea Goloz, din anul 1345. Aflată la interferența dintre două protopopiate greco-catolice al Bistriței și Fărăgăului (județul Mureș) și comunitatea ortodoxă de pe Valea Șieului, parohia ortodoxă română din Galații Bistriței a fost permanent supusă unor presiuni puternice de trecere la confesiunea greco-catolică. Potrivit conscripției Klein din 1733, comunitatea din Galații Bistriței se afla în componența Protopopiatului greco-catolic Copru (Arhi-Diaconatus Kapraensis/Kapor) cu 35 de credincioși greco-catolici și fără preot. În conscripția din 1750 era parte a Protopopiatului greco-catolic Chețiu (Arhi-Diaconatus Ketyensis/Kétely) cu 93 de credincioși, un preot și o biserică. În urma mișcărilor religioase de la mijlocul secolului XVIII conduse de călugărul Sofronie, s-a produs o revenire masivă la religia strămoșească ortodoxă. În conscripția clerului ortodox transilvan din 1767, parohia figurează în componența Protopopiatului ortodox Sic, având ca preot pe Alexandru Vidican. Funcția principală a preotului în comunitate era aceea de păstor spiritual, chezaș al valorilor religioase, naționale și morale. Biserica era cadrul în care se transmiteau către enoriași învățăturile moralei creștine dar și informații de interes public. Preotul întocmea periodic statistici și rapoarte referitoare la numărul sau starea credincioșilor săi. Un alt atribut important al parohiilor era cel de consemnare a datelor de stare civilă. Până în anul 1895 când s-au constituite pe lângă notariate oficii de stat de stare civilă, singurele înregistrări privind nașterile, căsătoriile și decesele pot fi regăsite în registrele parohiale de stare civilă. Conform Statului Organic al Bisericii ortodoxe Române din Transilvania elaborat în anul 1868, problemele fiecărei parohii erau conduse de sinodul parohial format din 3 membrii marcanți ai parohiei, care alegea „comitetul parohial” ca organ executiv, pe preoții parohi și pe învățătorii școlilor poporale parohiale. În anul 1869 au fost alese comitetele parohiale pentru toate parohiile protopopiatului, a avut loc ședința de constituire a sinodului, comitetului și epitropiei protopopești și au fost desemnați membrii senatului școlar districtual. După 1858 școlile comunale au fost transformate în școli confesionale. Învățătorul era ales de sinodul parohial, preotul era directorul școlii iar protopopul „inspectorul” școlilor din protopopiat. Dependența învățământului sătesc de organele bisericești s-a păstrat până în anul 1918 când statul român a preluat administrarea procesului de învățământului din ciclul elementar. Parohia a a făcut parte din a doua parte a secolului XIX, alături de alte 26 de parohii, din Protopopiatului ortodox român al Bistriței.

Fondul a fost preluat în anul 1979 și reordonat, inventariat și pregătit pentru microfilmare în anul 2001.

Parohia ortodoxă română Galații Bistriței.

Principalele informații care se regăsesc în acest fond sunt: ordine şi circulare emise de mitropolie și protopiat, corespondenţa cu oficialităţile locale şi centrale, problemele discutate în şedinţele comitetelor parohiale şi şcolare, viaţa religioasă, culturală şi socială a comunităţii, treceri de la o religie la alta, personal bisericesc și școlar, școala confesională din localitate, starea proprietăţilor bisericeşti, construirea şi repararea de biserici, şcoli, case parohiale, situaţii statistice privind biserica, şcoala şi mişcarea populaţiei, probleme matrimoniale, eliberarea de extrase din registrele parohiale de stare civilă.

Permanent.

pe probleme-cronologic.

10 BN

fără restricții

fără restricții

maghiară ; română

latină, chirilică

229

BN-F-00154 PROTOPOPIATUL ORTODOX ROMÂN BISTRIȚA (se găsesc informații referitoare la biserica, școala conferională și comunitatea locală, ca și parohie subordonată acestul protopopiat). ; BN-F-00055 COLECŢIA REGISTRELOR PAROHIALE DE STARE CIVILĂ

Legislație : „Decretul nr. 176 privind trecerea în proprietatea statului a bunurilor bisericilor, congragațiilor, comunităților sau particularilor, ce au servit pentru funcționarea și întreținerea instituțiilor de învățământ general, tehnic sau profesional” din 2 august 1948, în „Monitorul Oficial” (partea I) nr. 177 din 3 august 1948. ; Lucrări : 1. Boca Pompei, „Vechimea documentară a localităților din județul Bistrița-Năsăud: secolele XII-XIV”, în „File de istorie”, Bistrița, I, 1971, pp. 85-105. 2. Bunea Augustin, „Statistica românilor din Transilvania în anul 1750”, în „Transilvania” XXX, Sibiu, 1901. 3. Drăganu Nicolae, „Toponimie și istorie”, Institutul de Arte Grafice „Ardealul”, Cluj, 1928. 4. Hitchins K. şi Beju I., „Conscripţia clerului ortodox transilvan din 1767”, în „Mitropolia Ardealului”, an. XXIX, nr. 7-8, Sibiu, 1984, pp. 534-568. 5. Suciu Coriolan, „Dicționar istoric al localităților din Transilvania”, vol. II, Edit. Academiei R.S.R., București, 1967. 6. Togan N., „Românii din Transilvania la 1733”, în „Transilvania” XXIX, Sibiu, 1898.

27

0.60

hârtie

DANA VĂRAN

ISAD(G)

2014