BN-F-00249

OFICIUL PAROHIAL GRECO-CATOLIC ȘIRIOARA

1867-1974

niv.Fond

PAROHIA GRECO-CATOLICĂ ŞIRIOARA

PAROHIA GRECO-CATOLICĂ ŞIRIOARA (RO-Şirioara)

1701 (ca.)-1948

Denumirea oficială a instituţiei a fost Parohia greco-catolică Şirioara. Ea s-a înfiinţat în urma unirii cu biserica Romei din anul 1701 prin transformarea parohiei ortodoxe şi s-a desfiinţat în anul 1948. În anul 1733 la Şirioara exista o parohie greco-catolică. Actele normative care au reglementat activitatea parohiei au fost declaraţiile de unire cu biserica Romei din 21 martie şi iunie 1697, 07.10.1698, 05.09.1700, ianuarie 1701, diplomele de unire cu biserica Romei din februarie 1699 şi 19.03.1701, decretele nr. 151/17.07.1948, nr. 176/02.08.1948 şi nr. 358/30.11.1948 ale Prezidiului Marii Adunări Naţionale. Funcţia parohiei era în primul rând una religioasă şi confesională, dar şi una administrativă privind bunurile bisericeşti, de personal, şcolară, de stare civilă şi financiară. Parohia era condusă de către preot, ajutat de curatoratul bisericesc şi de senatul şcolar. Adunarea credincioşilor hotăra în problemele importante și alegea curatoratul bisericesc şi senatul şcolar. Principalele atribuţii, în acelaşi timp şi obligaţii ale preotului erau cea sacramentală şi cea pastorală. În anul 1762 la Șirioara se aflau 1 preot greco-catolic şi 2 familii greco-catolice şi 1 preot ortodox şi 58 familii ortodoxe, biserica fiind atribuită ortodocşilor. În anul 1767 aici activa preotul ortodox Teodor Moldovan, originar din Vânători. Ulterior parohia Şirioara a revenit la greco-catolicism. Conscripţiile din 1733 şi 1762 menţionează existenţa la Şirioara a unei biserici şi a unei case parohiale de lemn. Conform conscripţiei din anul 1750 aici exista o biserică de lemn. În anul 1802 s-a construit o nouă biserică de lemn cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril. În perioada 1929-1930 s-a construit biserica de zid cu hramul Sfântul Ioan Gură de Aur. În anul 1733 biserica din Şirioara poseda 8 cubuli (4 iugăre) teren arabil. Conform conscripţiei din anul 1750 biserica nu avea terenuri arabile, dar deţinea un teren intravilan şi fânaţe de 3 care (1,5 iugăre). În anul 1762 biserica din Şirioara dispunea de 2 cubuli (1 iugăr) teren arabil şi fânaţ de 3 care (1,5 iugăre). În anul 1947 parohia avea 41 iugăre și 1410 stânjeni pătrați de teren (din care 31 iugăre și 660 stânjeni pătrați teren arabil, 10 iugăre și 750 stânjeni pătrați fânațe). Conscripţia din anul 1733 menţionează existenţa la Şirioara a preotului greco-catolic Constantin. În anul 1750 aici funcţiona 1 preot greco-catolic. La mijlocul secolului al XVIII-lea preotul greco-catolic Alexa din Şirioara era scutit de plata dării după pământ (ecleziastic sau propriu). În anul 1762 aici activau 1 preot greco-catolic şi 1 preot ortodox. În anul 1767 la Şirioara activa preotul ortodox Teodor Moldovan, originar din Vânători. În perioada 1832 - 1855 la Şirioara a activat preotul greco-catolic Ioan Damian (a încetat din viaţă la 23 iunie 1855). Parohia a fost administrată în perioada 1855 – 1862 de Elisei Mureşan, preot în Cristur Şieu şi în perioada 1862 – 1873 de Dumitru Matei preot în Chiraleş. În perioada 1874 – 1894 Şirioara a fost administrată de preoţii din Cristur Şieu Eliseu Mureşan şi Ioan Mureşan. În anul 1875 cantorul din Şirioara a făcut demersuri pe lângă Episcopia greco - catolică de Gherla pentru a fi înălţat la rangul de preot, dar fără rezultat. În perioada 1894 – 1903 Şirioara a fost filie (filială) a parohiei Cristur Şieu fiind administrată de preoţii din Cristur, Şieu Eliseu Mureşan şi Ioan Mureşan. În perioada 1904 - 1948 Şirioara era din nou parohie, fiind administrată de Ioan Lemeny (născut la 17.04. 1881 în comuna Bonţ, absolvent al Seminarului teologic de la Gherla şi hirotonit în anul 1904). Parohia se subordona protopopiatului, episcopiei, mitropoliei și papei de la Roma. În anul 1733 parohia Şirioara făcea parte din Protopopiatul greco-catolic Petea, în perioada 1750 - 1767 din Protopopiatul greco-catolic Cheţiu, iar între 1842-1890 din Protopopiatul greco-catolic Bistriţa, ce aparţineau în perioada 1733-1853 de Episcopia greco-catolică de Făgăraş (episcopie înfiinţată în anul 1721), iar între 1853-1890 de Episcopia greco-catolică de Gherla (episcopie înfiinţată în anul 1853). În perioada 1894 - 1903 Şirioara a aparţinut ca filie a parohiei Cristur Şieu, iar în perioada 1904 - 1948 ca parohie independentă de Protopopiatul greco-catolic Bistriţa, ce făcea parte din Episcopia greco-catolică de Gherla. În perioada 1914 – 1948 filia Sâniacob a aparţinut de parohia Şirioara. În anul 1947 filia Sâniacob avea 14 iugăre și 80 stânjeni pătrați de teren (din care 10 iugăre și 1500 stânjeni pătrați teren arabil, 2 iugăre fânaț și 1 iugăr și 180 stânjeni pătrați pășune).

Fondul a fost preluat în anul 1979 și a fost prelucrat în anul 2008.

PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ȘIRIOARA

Privind datele monografice referitoare la Şirioara şi Sâniacob, probleme religioase, sectele, aniversările şi comemorările, proprietăţile bisericeşti din Şirioara şi Sâniacob, construcţia şi administrarea bisericilor din Şirioara şi Sâniacob, de personal bisericesc, şcolare privind şcolile din Şirioara şi Sâniacob, personalul şcolar de la şcolile din Şirioara, Batin, Mijlocenii Bârgăului, Sâniacob, Sita, Şieu Cristur, datele statistice referitoare la şcolile din Şirioara şi Sâniacob, de stare civilă şi financiare.

Permanent.

Pe probleme cronologic.

10 BN

Fără restricţii.

Fără restricţii.

română maghiară

latină

248

Izvoare inedite: Serviciul Judeţean Alba al Arhivelor Naţionale, fond: Mitropolia unită Blaj. Serviciul Judeţean Bistriţa-Năsăud al Arhivelor Naţionale, fond: Protopopiatul greco-catolic Bistriţa. Serviciul Judeţean Cluj al Arhivelor Naţionale, fond: Episcopia greco-catolică de Gherla. Legislație: „Monitorul Oficial al României”, nr. 164 din 19.07.1948, partea I A. Ibidem, nr. 177 din 03.08.1948, partea I A. Ibidem, nr. 281 din 02.12.1948, partea I A. Lucrări: Feneşan Costin, „Izvoare de demografie istorică”, vol. I, Direcţia Generală a Arhivelor Statului din R.S.R., Bucureşti, 1986. Şematismele Episcopiei greco-catolice de Făgăraş din 1835 şi 1842 şi ale Episcopiei greco-catolice de Gherla din 1867, 1877, 1882, 1890, 1894, 1896, 1898, 1900, 1903, 1906, 1914, 1925, 1930, 1932, 1941, 1947.

24

0.30

hârtie

DOLOGA DORIN

ISAD(G)

2014

Public

Fără restricții

Nu este cazul

dosare generale (30 de ani)

30