Unitate de descriere
Trimite o sesizare referitoare la această cotă
OFICIUL PAROHIAL GRECO-CATOLIC ȘANT
Date extreme: 1809-1958 / Cota UD: BN-F-00185 / Nivel: niv.Fond
Informații de identificare
Cotă
BN-F-00185
Titlu
OFICIUL PAROHIAL GRECO-CATOLIC ȘANT
Datele extreme de creare
1809-1958
Nivelul descrierii
niv.Fond
Informații despre context
Nume creator/proveniența
Parohia greco-catolică Șanț
UD - Creator (Legătură)
PAROHIA GRECO-CATOLICĂ ŞANŢ (RO-Şanţ)
Datele extreme ale existenţei creatorului
1773 (ca.)-1948
Istoria instituţională/Nota biografică
Prima atestare oficială a satului Șanț (Schanze, Ujradna) s-a făcut în anul 1773, după cum rezultă din memoriul (Majestat-Gesuch) înaintat de foștii grănicerii năsăudeni împăratului austriac în 5 octombrie 1862. Localitatear cu ocazia sistematizării a 6 localități de pe teritoriul regimentului de graniță, ca urmare a creșterii populației. În monografia comunei scrisă de părintele protopop Pamfiliu Grapini, cu referire la vizita efectuată de împăratul Iosif al II-lea în iunie 1773 pe teritoriul Regimentului II român de graniță, se menționează că monarhul, trecând prin Șanț a dăruit comunității o fostă capelă militară cu scopul de a sluji ca viitoare biserică. În șematismele eparhiale se menționează că biserica s-a zidit în anul 1854. Localitatea Șanț, cunoscută și ca Rodna nouă (Ujradna în maghiară sau Neurodna în germană) este menționată în Lexiconul din anul 1839, întocmit de Lenk Ignaz von Treuenfeld, sub denumirile Passus regius, Alt Romerschantzpass sau Rodna nova. Parohia s-a aflat în componența Vicariatului greco-catolic al Rodnei din cadrul Episcopiei Făgărașului iar după înființarea episcopiei de Gherla în anul 1853, de același Vicariat subordonat acesteia în cadrul Mitropoliei de Alba-Iulia și Făgăraș. Funcția principală a preotului în comunitate era aceea de păstor spiritual, chezaș al valorilor religioase, naționale și morale. Biserica era cadrul în care se transmiteau către enoriași învățăturile moralei creștine dar și informații de interes public. Preotul întocmea periodic statistici și rapoarte referitoare la numărul sau starea credincioșilor săi. Un alt atribut important al parohiilor era cel de consemnare a datelor de stare civilă. Până în anul 1895 când s-au constituite pe lângă notariate oficii de stat de stare civilă, singurele înregistrări privind nașterile, căsătoriile și decesele pot fi regăsite în registrele parohiale de stare civilă. Problemele fiecărei parohii erau conduse de sinodul parohial format din membrii marcanți ai parohiei, care alegea „comitetul parohial” ca organ executiv, pe preoții parohi și pe învățătorii școlilor poporale parohiale. După 1858 școlile comunale au fost transformate în școli confesionale. Învățătorul era ales de sinodul parohial, preotul era directorul școlii, iar vicarul „inspectorul” școlilor din vicariat. Dependența învățământului sătesc de organele bisericești s-a păstrat până în anul 1918 când statul român a preluat administrarea procesului de învățământului din ciclul elementar. După trecerea forțată a parohiilor și preoților greco-catolici, în urma decretului nr. 358 din 1 decembrie 1948, la religia ortodoxă, parohia din Șanț a devenit ortodoxă în componenta Protopopiatului ortodox român Năsăud.
Istoricul unității de descriere
Fondul a fost preluat în anul 1978 și reinventariat în anul 1995.
Sursa directă a preluării
Parohia ortodoxă română Șanț
Informații despre conținut și structură
Cuprinsul pe scurt
Principalele informații aflate în documentele fondului se referă la : circulare și ordine vicariale și episcopale, extrase de stare civilă, dispense de căsătorie, învoieli de logodnă, contribuţia benevolă cu prilejul sfinţirii bisericii din 1906, recensământul copiilor de vârstă şcolară, problemele discutate în şedinţele comitetelor parohiale şi şcolare, administrarea școlii confesionale și organizarea procesului de învățământ, personalul școlar, administrarea proprietăţilor bisericeşti, inventare ale bunurilor bisericii, construirea unei biserici noi, planuri ale bisericii şi casei parohiale, situaţii statistice privind biserica, şcoala şi mişcarea populaţiei, evidenţa contabilă a fondului şcolar confesional și a celui parohial.
Evaluare, distrugere,termene de păstrare
Permanent
Sistem de ordonare
cronologic pe probleme
Condiții de acces și utilizare
Clădire Arhivă
10 BN
Condiții de acces
fără restricții
Condiții de copiere
fără restricții
Limba
germană ; maghiară ; română
Grafia
gotică, chirilică, latină
Instrument evidență/informare
183
Informații despre materiale complementare
Unităţi de descriere conexe
BN-F-00062 VICARIATUL GRECO-CATOLIC AL RODNEI ; BN-F-00055 COLECŢIA REGISTRELOR PAROHIALE DE STARE CIVILĂ
Bibliografie
Legislație : 1. „Legea pentru ratificarea concordatului cu Sfântul Scaun” din 12 iunie 1929, în C. Hamangiu, „Codul general al României”, nr. XVII din 1929, pp. 521-527. 2. „Decret nr. 151 pentru denunțarea Concordatului încheiat între România și Sf. Scaun la 19 mai 1927 și ratificat prin legea din 12 iunie 1929”, în „Monitorul Oficial” partea I A, nr. 164 din 19 iulie 1948. 3. „Decret nr. 176 privind trecerea în proprietatea statului a bunurilor bisericilor, congregațiilor, comunităților sau particularilor, ce au servit pentru funcționarea și întreținerea instituțiilor de învățământ general, tehnic sau profesional” din 2 august 1948, în ibidem, nr. 177 din 3 august 1948. 4. „Decretul 358 pentru stabilirea situației de drept a fostului cult greco-catolic” din 1 decembrie 1948, în ibidem, nr. 281 din 02.12.1948. ; Lucrări : 1. Boca Pompei, „Vechimea documentară a localităților din județul Bistrița-Năsăud: secolele XI-XX”, în „File de istorie”, Bistrița, IV, 1976, pp. 241-255. 2. Bozac Ileana, Pavel Teodor, „Călătoria împăratului Iosif al II-lea în Transilvania la 1773”, Cluj, Centrul de Studii Transilvane, 2006. 3. Bunea Augustin, „Statistica românilor din Transilvania în anul 1750”, în ”Transilvania” XXX, Sibiu, 1901. 4. Filipoiu Onisim, „Contribuții documnetare la istoricul comunei Șanț”, în „Arhiva Someșană” seria II, nr. 2, Cluj-Napoca, 1974, pp.169. 4. Grapini Septimiu, Grapini Viorica, „Scurtă monografie a comunei Șanț”, Șanț, 1987, manuscris în biblioteca Serviciului județean Bistrița-Năsăud al Arhivele Naționale. 5. Suciu Coriolan, „Dicționar istoric al localităților din Transilvania”, vol. II, Edit. Academiei R.S.R., București, 1967. 6. Șotropa Virgil, „Împăratul Iosif II în Districtul Năsăudului”, în „Arhiva Someșană” nr. 4, Năsăud, 1926, pp.1-12. 7. Togan N., „Românii din Transilvania la 1733”, în ”Transilvania” XXIX, Sibiu, 1898. 8. ***Şematismele Episcopiei greco-catolice de Făgăraş din 1835 şi 1842 şi ale Episcopiei greco-catolice de Gherla din 1867, 1877, 1882, 1890, 1894, 1896, 1898, 1900, 1903, 1906, 1914, 1925, 1930, 1932, 1941, 1947.
Informații despre caracterizarea fizică a UD
Număr u.a.
59
Metri liniari
1.60
Tip/suport material arhivistic
hârtie
Informații despre responsabilitate
Identificatorul instituției și persoanei responsabile pentru descriere
DANA VĂRAN
Reguli și convenții utilizate
ISAD(G)
Datele creării, revizurii sau ștergerii
2014
Informații despre utilizare
Accesibil pentru
Public
Folosire fizică
Fără restricții
Cine autorizează
Nu este cazul
Categorie protecție
dosare generale (30 de ani)
Durată protecție (ani)
30
Descriptori
Legături cu alte cote
Titlu
Date extreme
Tip legătură
Şanţ (Rodna Nouă) - greco-catolici (născuți, căsătoriți și morți)
Cota UD: BN-F-00055-I166-1221
Cota UD: BN-F-00055-I166-1221
–
vezi și