BN-F-00007

OFICIUL PAROHIAL ORTODOX ROMÂN PRUNDU BÂRGĂULUI

1845-1919

niv.Fond

Parohia ortodoxă română Prundu Bârgăului

PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ PRUNDU BÂRGĂULUI (RO-Prundu-Bârgăului*

1750 (ca.)-

Înainte de unirea religioasă din anii 1698-1701, comunitățile de pe Valea Bârgăului erau toate ortodoxe. Potrivit conscripției Klein din 1733, preoții din satele de pe Valea Bârgăului erau declarați greco-catolici iar parohiile se aflau în componența Protopopiatului greco-catolic Tauriensis (Tăure/Tohat). În conscripția Aron din 1750 localitatea Prundul Bârgăului figurează în componența aceluiași protopopiat cu 653 credincioși, o biserică și doi preoți. Era pentru prima dată când localitatea Prundu Bârgăului apărea ca localitate distinctă alături de alte 6 sate de pe valea Bârgăului deoarece, până atunci satele erau menționate generic Bârgăul Superior și Inferior (de sus și de jos). În urma mișcărilor religioase conduse de călugărul Sofronie de la mijlocul secolului XVIII, s-a produs o revenire masivă la religia strămoșească ortodoxă. În conscripția clerului ortodox din 1767, parohia Prundu Bârgăului figurează din nou ca ortodoxă și în componența Protopopiatului ortodox Sic. La înființarea graniței militare năsăudene (1762-1763), autoritățile imperiale au impus inițial acceptarea religiei greco-catolice de către toți grănicerii de pe teritoriul Regimentului românesc de graniță.Mai târziu, în anul 1781, se emite un decret de toleranță care stipula că oficialii și soldații pot aparține și de cultul ortodox. În felul acesta, odată cu militarizarea Văii Bârgăului din anul 1783, majoritatea locuitorilor și-au putut păstra religia ortodoxă. În Prundul Bârgăului se găsea sediul uneia dintre companiile Regimentului românesc de graniță năsăudean și funcționa o școală trivială cu predare în limba germană și română. După 1786, când a luat ființă Protopopiatul ortodox român al Bistriței cu sediul inițial în Rusu Bârgăului, parohia ortodoxă din Prundul Bârgăului a intrat în componența acestuia. În anul 1837 s-a construit o biserică, din piatră și cărămidă, în locul celei vechi din lemn. La sfârșitul primului război mondial biserica este prădată, arhivele au fost distruse iar unele obiecte de cult precum și cele cele două clopote din turn au fost confiscate. Conform Statutului Organic al Bisericii ortodoxe Române din Transilvania, elaborat în anul 1868, problemele fiecărei parohii erau conduse de sinodul parohial format din 3 membrii marcanți ai parohiei, care alegea pe preoții parohi și pe învățătorii școlilor poporale parohiale. În anul 1869 au fost alese comitetele parohiale pentru toate parohiile protopopiatului, a avut loc ședința de constituire a sinodului, comitetului și epitropiei protopopești și au fost desemnați membrii senatului școlar districtual. După 1858 școlile comunale au fost transformate în școli confesionale. Învățătorul era ales de sinodul parohial, preotul era directorul școlii iar protopopul „inspectorul” școlilor din protopopiat. Dependența învățământului sătesc de organele bisericești s-a păstrat până la 1918. După această dată toate școlile confesionale românești (ortodoxe și greco-catolice) au fost preluate de învățământul de stat.

Documentele au fost preluate de Arhivele Statului Năsăud în 1950 de la Parohia ortodoxă Prundu Bârgăului iar în 1957 au transferate și înregistrate în evidențele Arhivelor Statului Bistrița. Fondul a fost ordonat, reinventariat și pregătit pentru miscrofilmare de Dana Văran în anul 1998.

Parohia ortodoxă Prundu Bârgăului

Principalele genuri de documente și informații care se regăsesc în acest fond sunt : ordine şi circulare emise de Episcopie, corespondenţă cu oficialităţile locale şi centrale, convocatoare şi procese verbale ale şedinţelor comitetelor parohiale şi şcolare, corespondenţă privind recuperarea proprietăților imobiliare ale fostului Regiment de graniţă, corespondenţă cu Administraţia fondurilor grănicereşti năsăudene, corespondenţă privind viaţa religioasă, culturală şi socială a comunităţii, treceri de la o religie la alta, personal bisericesc și școlar, administrarea școlii confesionale, organizarea procesului de învățământ, evidența elevilor și rezultate la învățătură, corespondenţă pe probleme de proprietăţi bisericeşti : vânzări-cumpărări, arendări, administrarea lor, corespondenţă, tranzacţii financiare şi devize de lucrări privind renovarea şi construirea bisericii, şcolii confesionale şi a casei parohiale din localitate, situaţii statistice privind biserica, şcoala şi mişcarea populaţiei, documente financiar-contabile, matrimoniale, eliberarea de extrase din registrele parohiale de stare civilă.

Permanent.

pe probleme cronologic.

10 BN

fără restricții.

fără restricții.

germană ; maghiară ; română

gotică, chirilică, latină

733

BN-F-00154 PROTOPOPIATUL ORTODOX ROMÂN BISTRIȚA (se găsesc informații referitoare la biserica, școala confesională și comunitatea locală, ca și parohie subordonată acestul protopopiat). ; BN-F-00055 COLECŢIA REGISTRELOR PAROHIALE DE STARE CIVILĂ (registrele nr. 233-239 sunt matricole de stare civilă ale acestei parohii). ; BN-F-00678 ȘCOALA CONFESIONALĂ ORTODOXĂ PRUNDUL BÂRGĂULUI

Legislație : „Decretul nr. 176 privind trecerea în proprietatea statului a bunurilor bisericilor, congragațiilor, comunităților sau particularilor, ce au servit pentru funcționarea și întreținerea instituțiilor de învățământ general, tehnic sau profesional” din 2 august 1948, în „Monitorul Oficial” (partea I) nr. 177 din 3 august 1948. ; Lucrări : 1. Bunea Augustin, „Statistica românilor din Transilvania în anul 1750”, în „Transilvania” XXX, Sibiu, 1901. 2. Boca Pompei, „Vechimea documentară a localităților din județul Bistrița-Năsăud: secolele XI-XX”, în „File de istorie”, Bistrița, IV, 1976, pp. 241-255. 3. Buta Mircea Gelu, Onofreiu Adrian, Salvan Andreea, „Bârgăul sub pajura imperială”, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2011. 4. Hitchins K. şi Beju I., „Conscripţia clerului ortodox transilvan din 1767”, în „Mitropolia Ardealului”, an. XXIX, nr. 7-8, Sibiu, 1984, p. 534-568. 5. Jauca Ioan și Turc Vasile - preoți parohi, „Parohia ortodoxă română Prundu Bârgăului”, în „Protopopiatul ortodox român Bistrița - Monografie Album”, Editura Karuna, Bistrița, 2011, pp. 152-153. 6. Nemeș Viorel, „Monografia istorică a comunei Prundu Bârgăului”, 1988 (lucrare în manuscris la Serviciul județean Bistrița-Năsăud al Arhivelor Naționale). 7. Suciu Coriolan, „Dicționar istoric al localităților din Transilvania”, vol. II, Edit. Academiei R.S.R., București, 1967. 8. Togan N., „Românii din Transilvania la 1733”, în „Transilvania” XXIX, Sibiu, 1898. 9. Vrăsmaș Nicolae, „Prundu Bârgăului, o vatră străveche”, Ed. Karuna, Bistrița, 2007. 10. Vrăsmaș Nicolae, „Izvoare monografice bârgăoane - partea II”, în „Arhiva Someșană” nr. V, Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2006, pp. 349-366.

24

1.00

hârtie

DANA VĂRAN

ISAD(G)

2014

Public

Fără restricții

Nu este cazul

dosare generale (30 de ani)

30