BN-F-00181

OFICIUL PAROHIAL GRECO-CATOLIC PIATRA

1851-1960

niv.Fond

PAROHIA GRECO-CATOLICĂ PIATRA

PAROHIA GRECO-CATOLICĂ PIATRA (RO-Piatra)

1701 (ca.)-1948

Parohia greco-catolică Piatra s-a înfiinţat în urma unirii cu biserica Romei din anul 1701, prin transformarea parohiei ortodoxe şi a fost desfiinţată în anul 1948. În anul 1762 cei trei preoţi din Piatra s-au declarat greco-catolici, iar cele 58 familii ortodoxe, biserica aparţinând ortodocşilor. În anul 1767 parohia Piatra era ortodoxă. Parohia Piatra a revenit la greco-catolicism după această dată. Actele normative care au reglementat activitatea parohiei au fost declaraţiile de unire cu biserica Romei din 21 martie şi iunie 1697, 07.10.1698, 05.09.1700, ianuarie 1701, diplomele de unire cu biserica Romei din februarie 1699 şi 19.03.1701, decretele nr. 151/17.07.1948, nr. 176/02.08.1948 şi nr. 358/30.11.1948 ale Prezidiului Marii Adunări Naţionale. Funcţia parohiei era în primul rând una religioasă şi confesională, dar şi una administrativă privind bunurile bisericeşti, de personal, şcolară, de stare civilă şi financiară. Parohia era condusă de către preot, ajutat de curatoratul bisericesc şi de senatul şcolar. Adunarea credincioşilor hotăra în probleme importante și alegea curatoratul bisericesc şi senatul şcolar. Principalele atribuţii, în acelaşi timp şi obligaţii ale preotului erau cea sacramentală şi cea pastorală. Acestea îi dădeau dreptul de a administra toate sacramentele (cu excepţia sacramentului hirotonirii), respectiv dreptul de a administra sfântul botez, a conferi botezaţilor sfântul mir, asculta mărturisirile credincioşilor, a le administra acestora sacramentul sfintei euharistii, a celebra în fiecare duminică şi sărbătoare sfânta liturghie şi vecernia pentru credincioşi, a-i împărtăşi cu cele sacre pe cei bolnavi, a le da ungerea de pe urmă, a binecuvânta căsătoriile credincioşilor, a înmormânta pe credincioşii decedaţi şi a vesti căsătoriile credincioşilor săi. În anul 1733 la Piatra nu exista o biserică. În 1750 şi 1762 aici este menţionată existenţa unei biserici de lemn. În anul 1842 biserica avea hramul Sfântului Nicolae. Biserica de zid cu hramul Sfântul Nicolae s-a construit în perioada 1886-1888. În anul 1802 s-a construit casa parohială de lemn. În anul 1733 parohia nu dispunea de terenuri. În anul 1947 parohia deţinea 30 de iugăre şi 1224 stânjeni pătraţi de teren (19 iugăre şi 576 stânjeni pătraţi teren arabil, 6 iugăre şi 648 stânjeni pătraţi fânaţe şi 5 iugăre păşune). ; În anul 1733 la Piatra funcţionau 4 preoţi: Filip, Oniga, George şi N. În 1750 aici activau 1 preot şi 1 cantor. Preotul plătea dări nobilului Paul Bethlen. În anul 1762 la Piatra funcţionau 3 preoţi. În anul 1842 preot la Piatra era Dumitru Gaborfi. În perioada 1867-1882 preotul din Piatra Iosif Gaborfi (născut în 1821, numit ca preot în 1847) a fost şi notar (secretar) al Protopopiatului greco-catolic Ciceu Cristur. În perioada 1890-1898 la Piatra a funcţionat Alypius Pop (născut în anul 1858, sfinţit ca preot în 1883). În perioada 1893-1932 aici a activat preotul Iosif Mureşan (născut în anul 1857, sfinţit ca preot în 1883). În 1941 aici a funcţionat preotul Victor Zimveliu, iar în 1947 preotul Nicolae Plăian. În perioada 1733-1750 parohia Piatra a făcut parte din Protopopiatul greco-catolic Tăure, iar în anul 1842 din Protopopiatul greco-catolic Chiuza, ce aparţineau de Episcopia greco-catolică de Făgăraş (episcopie înfiinţată în anul 1721). În perioada 1867-1925 parohia Piatra a făcut parte din Protopopiatul greco-catolic Ciceu Cristur, iar în perioada 1930-1948 a aparţinut Protopopiatului greco-catolic Beclean, ce făceau parte din Episcopia greco-catolică de Cluj - Gherla (episcopie înfiinţată în anul 1853). În perioada 1867-1948 filia (filiala) greco-catolică Mireş a aparţinut de parohia greco-catolică Piatra.

Fondul a fost preluat în anul 1978 și a fost prelucrat în anul 2008.

Parohia ortodoxă română Piatra.

Privind aniversările, problemele religioase, confesionale , sectele, sinoadele şi conferinţele protopopeşti, proprietăţile bisericeşti-şcolare, construcţia şi administraţia bisericii, şcolii şi casei parohiale, personalul bisericesc şi şcolar, asociaţiile şi reuniunile religioase şi culturale, situaţii statistice privind biserica, şcoala şi mişcarea populaţiei, şcolare, economice, proprietăţile credincioşilor, militare, judiciare, sanitare, electorale, culturale, înfiinţarea Comitetului naţional comunal şi Gărzii comunale, politice, întocmirea monografiilor, ridicarea filiei Mireş la rang de parohie, propaganda, administrative, de stare civilă, colectele, bugetele, fondurile şcolare, financiare.

Permanent.

Pe probleme cronologic.

10 BN

Fără restricţii.

Fără restricţii.

română ; latină ; maghiară

latină

877

Izvoare inedite: Serviciul Judeţean Alba al Arhivelor Naţionale, fond: Mitropolia unită Blaj. Serviciul Judeţean Cluj al Arhivelor Naţionale, Colecţia de documente Blaj. Idem, fond: Episcopia greco-catolică de Gherla. ; Legislaţie: „Monitorul Oficial al României”, nr. 164 din 19.07.1948, partea I A. Ibidem, nr. 177 din 03.08.1948, partea I A. Ibidem, nr. 281 din 02.12.1948, partea I A. ; Lucrări: Feneşan Costin, „Izvoare de demografie istorică”, vol. I, Direcţia Generală a Arhivelor Statului din R.S.R., Bucureşti, 1986. Şematismele Episcopiei greco-catolice de Făgăraş din 1835 şi 1842 şi ale Episcopiei greco-catolice de Gherla din 1867, 1877, 1882, 1890, 1894, 1896, 1898, 1900, 1903, 1906, 1914, 1925, 1930, 1932, 1941, 1947.

42

0.90

hârtie

DORIN DOLOGA

ISAD(G)

2014