BN-F-00271

OFICIUL PAROHIAL GRECO-CATOLIC MĂLUȚ

1893-1964

niv.Fond

PAROHIA GRECO-CATOLICĂ MĂLUŢ

PAROHIA GRECO-CATOLICĂ MĂLUŢ (RO-Măluţ)

1701 (ca.)-1948

Denumirea oficială a instituţiei a fost Parohia greco-catolică Măluţ. Ea s-a înfiinţat în urma unirii cu biserica Romei din anul 1701 prin transformarea parohiei ortodoxe şi s-a desfiinţat în anul 1948. În anul 1733 la Măluţ se afla o parohie greco-catolică. Actele normative care au reglementat activitatea parohiei au fost declaraţiile de unire cu biserica Romei din 21 martie şi iunie 1697, 07.10.1698, 05.09.1700, ianuarie 1701, diplomele de unire cu biserica Romei din februarie 1699 şi 19.03.1701, decretele nr. 151/17.07.1948, nr. 176/02.08.1948 şi nr. 358/30.11.1948 ale Prezidiului Marii Adunări Naţionale. Funcţia parohiei era în primul rând una religioasă şi confesională, dar şi una administrativă privind bunurile bisericeşti, de personal, şcolară, de stare civilă şi financiară. Parohia era condusă de către preot, ajutat de curatoratul bisericesc şi de senatul şcolar. Adunarea credincioşilor hotăra în problemele importante și alegea curatoratul bisericesc şi senatul şcolar. Principalele atribuţii, în acelaşi timp şi obligaţii ale preotului erau cea sacramentală şi cea pastorală. În anul 1733 preotul Teodor din Măluț s-a declarat greco-catolic, iar preotul Onu ortodox. În anul 1762 1 preot şi 15 familii (circa 75 de oameni) s-au declarat greco-catolice, iar 1 preot şi 36 familii (circa 180 de oameni) s-au declarat ortodoxe, biserica fiind atribuită ortodocşilor. În anul 1767 existau 2 preoţi, unul greco-catolic, celălalt ortodox, terenul bisericesc intravilan fiind împărţit între ei, după cum constata episcopul greco-catolic Atanasie Rednic în timpul vizitaţiei sale canonice. Preotul ortodox care funcţiona la Măluţ în anul 1767 era Vasile Devgo, născut în Măluţ. În anul 1770 credincioşii ortodocşi din Măluţ au trecut la greco-catolicism. După alte date, comunitatea ortodoxă a trecut la greco-catolicism în anul 1800. Cu ocazia vizitaţiei canonice din anul 1767, episcopul greco-catolic Atanasie Rednic constata că biserica de lemn din Măluţ era foarte veche, astfel încât nu s-a păstrat în memoria colectivă data construirii ei. Înainte de anul 1700 aici exista o biserică de lemn din bârne, ce avea un turn mic de lemn asemănător bisericii de lemn de la Nicula. Ea a fost însă distrusă înainte de anul 1700. În anul 1733 în parohia Măluţ exista 1 biserică şi 1 casă parohială. În anul 1750 este menţionată existenţa unei biserici. În perioada 1760-1762, în parohia Măluţ erau înregistrate 1 biserică aparţinând ortodocşilor şi 2 case parohiale. Cu ocazia vizitei episcopale din anul 1768, episcopul greco-catolic Atanasie Rednic constata că la Măluţ casa parohială fusese ridicată de către credincioşi. În anul 1819 a fost terminată construcţia bisericii greco-catolice de zid cu hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril, banii necesari fiind acordaţi de către familia Bethlen. Biserica de zid din Măluţ s-a construit în perioada 1800-1819, cheltuielile fiind suportate de către familia Bethlen. O inscripţie gravată pe piciorul mesei sfinte din altar în partea de vest, în limba maghiară, menţionează faptul că familia nobiliară maghiară Torma Mitu din Cristeştii Ciceului „din dragoste faţă de Dumnezeu a dăruit pe seama bisericii din Măluţ această masă”. Pe clopotul cel mare al bisericii figura o inscripţie cu textul: „Malommester Demian şi Sanca Marie. A. Ps. 1751” (meşterul de moară Damian şi soţia sa Maria). Cu ocazia unor renovări bisericii i s-au adăugat în exterior contraforturi. Casa parohială de zid a fost construită în anul 1908. Proprietăţile bisericeşti din Măluţ erau formate în anul 1733 din 2 cubuli (1 iugăr) teren arabil. În anul 1750 parohia dispunea de 1 teren intravilan cu o capacitate de 4 cubuli teren arabil (2 iugăre). În perioada 1760-1762 parohia poseda 1 cubul teren arabil (0,5 iugăre) şi fânaţ de 1 car (0,5 iugăre), iar în anul 1767 deţinea 2 terenuri intravilane şi teren arabil extravilan de 3 cubuli (1,5 iugăre). În anul 1873 Vasile Dorgo a donat bisericii 4 parcele de teren care urmau să formeze porţiunea cantorală (terenurile bisericeşti aflate în folosinţa cantorului), cu condiţia ca să fie repus în funcţia de cantor. Parohia Măluţ purtase proces cu Vasile Dorgo, fost cantor, pentru pământurile în cauză, pământuri care erau revendicate de către sat ca vechi pământuri cantorale. În anul 1947 parohia Măluţ poseda 26 iugăre și 205 stânjeni pătrați de teren (din care 9 iugăre teren arabil, 4 iugăre fânaţ, 13 iugăre şi 205 stânjeni pătraţi păşune). În anul 1733 la Măluţ funcţionau preotul greco-catolic Teodor şi preotul ortodox Onu. În anul 1750 la Măluţ activau 1 preot şi 1 îngrijitor al sacristiei. Conform statisticii din anii 1760-1762, în parohia Măluţ erau înregistraţi 1 preot greco-catolic şi 1 preot ortodox. În anul 1767 existau 2 preoţi, unul greco-catolic, celălalt ortodox, terenul bisericesc intravilan fiind împărţit între ei, după cum constata episcopul greco-catolic Atanasie Rednic în timpul vizitaţiei sale canonice. Preotul ortodox care funcţiona la Măluţ în anul 1767 era Vasile Devgo, născut în Măluţ. Preotul greco-catolic Petru din Măluţ beneficia în anul 1769 de 12 florini din cei 10 000 de florini renani acordaţi de către Consiliul de Stat al Imperiului Habsburgic preoţilor greco-catolici din dieceza transilvăneană pentru consolidarea unirii cu biserica Romei. Preoţii greco-catolici care au activat la biserica din Măluţ au fost în perioada 1800-1849 Oprea Grigore, între 1849-1850 Sechei Vasile, în intervalul 1854-1885 Balasiu Demetriu, în perioada 1885-1886 Mois Teodor, între 1886-1892 Gavril Petri, în intervalul 1892-1899 Ion Neamţu, în perioada1899-1902 Mureşan Alexandru, între 1902-1918 Pop Ioan şi în intervalul 1918-1948 Câmpan Vasile. Parohia se subordona protopopiatului, episcopiei, mitropoliei și papei de la Roma. Parohia greco-catolică Măluţ a făcut parte în perioada 1733-1750 din Protopopiatul greco-catolic Bonţ, în anul 1767 din Protopopiatul greco-catolic Nireş, între 1835-1842 din Protopopiatul greco-catolic Unguraş, în intervalul 1867 – 1930 din Protopopiatul greco-catolic Sânmărghita, iar în perioada 1932-1947 din Protopopiatul greco-catolic Reteag, ce aparţineau între 1733-1853 de Episcopia greco-catolică de Făgăraş (episcopie creată în anul 1721), iar între 1853-1948 de Episcopia greco-catolică de Gherla (episcopie creată în anul 1853).

Fondul a fost preluat în anul 1980 și a fost prelucrat în anul 2008.

Parohia ortodoxă română Măluţ.

Privind vizita episcopului greco-catolic Iuliu Hossu la Măluţ, lecticalul bisericesc (obligaţiile în produse şi în muncă ale credincioşilor faţă de preot), probleme religioase, proprietăţile bisericeşti-şcolare, construcţia şi administrarea bisericii, casei parohiale cu anexe şi şcolii, de personal bisericesc-şcolar, şcolare, bugetele, financiare, fondul şcolar.

Permanent.

Pe probleme cronologic.

10 BN

Fără restricţii.

Fără restricţii.

română

latină

884

Izvoare inedite: Serviciul Judeţean Alba al Arhivelor Naţionale, fond: Mitropolia unită Blaj. Serviciul Judeţean Cluj al Arhivelor Naţionale, Colecţia de documente Blaj. Idem, fond: Episcopia greco-catolică de Gherla. Legislaţie: „Monitorul Oficial al României”, nr. 164 din 19.07.1948, partea I A. Ibidem, nr. 177 din 03.08.1948, partea I A. Ibidem, nr. 281 din 02.12.1948, partea I A. Lucrări: Feneşan Costin, „Izvoare de demografie istorică”, vol. I, Direcţia Generală a Arhivelor Statului din R.S.R., Bucureşti, 1986. Hitchins Keith, Beju Ioan N., „Conscripţia clerului ortodox transilvan din 1767”, în „Mitropolia Ardealului”, nr. 7-8, iulie-august 1984, Sibiu, p. 534-568. Kadar Jozsef, Tagany Karoly, Rethy Laszlo, „Szolnok Dobokavarmegye monographiaja”, vol. V, Kiadja Szolnok-Dobokavarmegye kozonsege, Deesen, 1901. Miron Greta Monica, „...porunceşte, scoale-te, du-te, propovedueşte... Biserica greco-catolică din Transilvania. Cler şi enoriaşi (1697-1782)”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2004. Retegan Simion, „Parohii, biserici şi preoţi greco-catolici din Transilvania la mijlocul secolului al XIX-lea (1849-1875)”, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2006. Săsărman Traian, „Cartea de la Măluţ”, Editura Karuna, Bistriţa, 2005. Idem, „Măluț”, Ed. George Coșbuc, Bistrița, 2010. Şematismele Episcopiei greco-catolice de Făgăraş din 1835 şi 1842 şi ale Episcopiei greco-catolice de Gherla din 1867, 1877, 1882, 1890, 1894, 1896, 1898, 1900, 1903, 1906, 1914, 1925, 1930, 1932, 1941, 1947.

6

0.30

hârtie

DORIN DOLOGA

ISAD(G)

2014