BN-F-00225

OFICIUL PAROHIAL GRECO-CATOLIC BUDEȘTI

1864-1956

niv.Fond

Parohia greco-catolică Budești

PAROHIA GRECO-CATOLICĂ BUDEŞTI (RO-Budeşti)

1701 (ca.)-1948

Data înfiinţării parohiei greco-catolice Budeşti se află situată undeva între anii 1689-1701 când s-a realizat unirea religioasă cu Biserica Romei şi anul 1864 când s-a păstrat primul document al parohiei. Înainte de înfiinţarea Vicariatului greco-catolic al Rodnei, în Năsăud a funcţionat, între anii 1715-1786, un protopopiat al Episcopiei greco-catolice de Blaj. Din anul 1685 datează construcţia locaşului de cult. Reorganizare bisericii greco-catolice (1835) face ca Episcopia greco-catolică de Alba-Iulia să fie împărţită în 11 decanate, fiecare având în subordine arhidiaconate. Decanatul şi vicariatul Rodnei cuprindea arhidiaconatele: Rodna şi Bistriţa. Arhidiaconatul Rodnei cuprindea parohiile: Bichigiu, Budacul de Sus, Dorolea, Feldru, Găureni, Gledin, Coşbuc, Ilva-Mare, Ilva-Mică, Şieuţ, Leşu, Mocod, Măgura-Ilvei, Maieru, Mititei, Monor, Morăreni, Ruşii-Munţi, Mureşenii-Bârgăului, Mărişelu, Năsăud, Nepos, Parva, Poienile Zăgrii, Ragla, Rebra, Romuli, Runcu Salvei, Salva, Sângeorz, Poienile-Ilvei, Suplai, Telciu, Tiha-Bârgăului, Zagra; iar cel al Bistriţei cuprindea parohiile: Sebiş, Arcalia, Ardan, Bârla, Bileag şi Bistriţa cu filiile: Aldorf, Beşineu, Albeştii Bistriţei, Crainimăt, Dumitra, Monor, Dumitra Mare, Petriş, Slătiniţa, Jelna. La acest arhidiaconat mai erau arondate comunele: Feleac, Ruştior, Lunca, Şieu, Cristur, Şirioara, Şoimuş, Sărata, Ţagu, Sâniacob, Sărăţel. După înfiinţarea Episcopiei de Gherla (1856) existau 2 arhidiaconate şi 3 vicariate: Năsăud, Şimleul Silvaniei şi Maramureş. Vicaritul Năsăudului avea în subordine 3 districte (vicearhidiaconate), printre care şi cel al Bistriţei. Imediat după desfiinţarea, în anul 1851, a Regimentului II de graniţă, din cauza comunicaţilor îngreunate, Vicariatul Rodnei propunea ca satele situate „după târg“ să fie constituite într-un protopopiat, care să ţină de Vicariat, astfel ia naştere Protopopiatul Budacului. O ultimă arondare a Episcopiei de Gherla s-a făcut în anul 1931. Conform acestei arondări Vicariatul Rodnei avea 42 de parohii, iar Protopopiatul Bistriţei 21 de parohii. Principalele atribuţii ale preotului au rămas aceleaşi până în zilele de astăzi, şi anume: de a administra toate sacramentele (botezul, căsătoria, împărtăşirea, înmormântarea, etc) cu excepţia hirotonisirii, de-a iniţia credincioşii în chestiuni de credinţă, fiind îndrumător moral şi spiritual al acestora, preotul avea şi îndatoriri administrative – de a ţine în bună stare matricolele, de a redacta informările cerute de Episcopie, de a administra averea bisericească, de a ajuta autorităţile civile la conscrierea tinerilor la armată şi miliţie, de a conscrie casele şi a populaţia; preotului îi revenea o sarcină importantă şi în politica sanitară a localităţii. Un rol important le revenea preoţilor şi în domeniul matrimonial, fiind cei care uneau tinerii în sfânta taină a căsătoriei, dar şi cei ce puteau influenţa decizia comisiei vicariale de separare temporară sau despărţirea definitivă a soţilor. Preoţii aveau şi îndatoriri de natură şcolară şi educaţională.Ei erau obligaţi a catehiza (a învăţa enoriaşii docmele religioase) în şcoala elementară patru ore săptămânal, în afara catehezelor din biserică. Rolul preoţilor a crescut în buna desfăşurare a procesului şcolar şi educaţional din vicariat în urma transformării şcolilor elementare naţionale în şcoli confesionale şi trecerea lor în subordinea bisericii. Prin Decretul Nr. 358/01.12.1948, biserica greco-catolică a fost desfiinţată, după care, preoţii şi credincioşii au fost obligaţi să trecacă la ortodoxism.

Fondul a fost preluat în anul 1979 și a fost reordonat, reinventariat şi pregătit pentru microfilmare în anul 1999.

PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ BUDEŞTI

Genuri de documente şi probleme ce se regăsesc în acest fond sunt: circularele Vicariatului, Arhiepiscopiei de Alba-Iulia şi Protopopiatelor Cătinei şi ale Sărmaşului, dar şi corespondenţa purtată cu aceste instituţii superioare, documente ce relevă problemele de cult, financiare şi şcolare. Alte documente sunt cele ce reflectă activitatea legată de şcoli. Situaţia proprietăţilor e reflectată de inventarele parohiei precum şi de documentele referitoare la veniturile şi cheltuielile parohiei. Informaţii interesante se pot afla şi din conscripţiile nominale ale credincioşilor acestei parohii.

Permanent. O parte din documente necesită restaurate.

pe probleme cronologic

10 BN

fără restricţii

fără restricţii

română ; maghiară

latină

224

Izvoare: 1. Serviciul Judeţean Alba al Arhivelor Naţionale, fond „Mitropolia unită Blaj”. 2. Serviciul Judeţean Bistriţa-Năsăud al Arhivelor Naţionale, fond „Colecţia registre parohiale de stare civilă”. 3. Serviciul Judeţean Cluj al Arhivelor Naţionale, „Colecţia de documente Blaj”. 4. Idem, fond „Episcopia greco-catolică de Gherla”. ; Legislație: 1. „Legea pentru ratificarea concordatului cu Sfântul Scaun” din 12 iunie 1929, în C. Hamangiu, „Codul general al României”, nr. XVII, 1929, pp. 521-527. 2. „Decret Nr. 151 pentru denunțarea Concordatului încheiat între România și Sfântul Scaun la 19 mai 1927 și ratificat prin legea din 12 iunie 1929”, în „Monitorul Oficial” partea I, nr. 164 din 19 iulie 1948. 3. „Decretul Nr. 176/2 august 1948 privind trecerea în proprietatea statului a bunurilor bisericilor, congregațiilor, comunităților sau particularilor, ce au servit pentru funcționarea și întreținerea instituțiilor de învățământ general, tehnic sau profesional”, în „Monitorul Oficial”, partea I, nr. 177 din 3 august 1948. 4. „Decretul Nr. 358/1 decembrie 1948 pentru stabilirea situației de drept a fostului cult greco-catolic”, în „Monitorul Oficial”, nr. 281 din 2 decembrie 1948. ; Lucrări: 1. Boca Pompei, „Vechimea documentară a localităților din județul Bistrița-Năsăud: secolele XII-XIV”, în „File de istorie”, Bistrița, I, 1971, pp. 85-105. 2. Buzilă Ştefan, „Protopopii şi vicarii Năsăudului”, în „Arhiva Someşană", nr. 27, Năsăud, 1940, pp. 251-378. 3. Feneşan Costin, „Izvoare de demografie istorică", vol. I, Direcţia Generală a Arhivelor Statului din R.S.R., Bucureşti, 1986. 4. Miron Greta Monica, „Biserica greco-catolică din Transilvania. Cler şi enoriaşi (1697-1782)", Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2004. 5. Idem, „Biserica greco-catolică din comitatul Cluj în secolul al XVIII-lea", Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2007. 6. Popa-Andrei Mirela, „Canonici, profesori şi vicari foranei din Biserica Română Unită (1853-1918)”, Editura Mega, Cluj Napoca, 2013. 7. Retegan Simion, „Parohii, biserici şi preoţi greco-catolici din Transilvania la mijlocul secolului al XIX-lea (1849-1875)", Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2006. 8. Scurtu Elisabeta, „Biserici de lemn dispărute de pe Valea Rodnei", în „Revista Bistriţei", Bistriţa, XXVII, 2013, pp. 177-199. 9. Sematismele Episcopiei greco-catolice de Făgăraş, 1835, 1842. 10. Sematismele Episcopiei greco-catolice de Gherla, 1867, 1877, 1882, 1890, 1894, 1896, 1898, 1900, 1903, 1906, 1914, 1925, 1930, 1932, 1941, 1947. 11. Suciu Coriolan, „Dicționar istoric al localităților din Transilvania”, vol. I, Editura Academiei R.S.R., București, 1967. 12. Şotropa Virgil, „Contribuţii la istoria bisericească", în „Arhiva Someşană", nr. 21, Năsăud, 1937. pp. 453-478.

18

0.50

hârtie

FLORIN VLAȘIN

ISAD(G)

2014