BN-F-00174

OFICIUL PAROHIAL ORTODOX ROMÂN JOSENII BÂRGĂULUI

1786-1948

niv.Fond

Parohia ortodoxă română Josenii Bârgăului.

PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ JOSENII BÂRGĂULUI (RO-Josenii Bârgăului)

1750 (ca.)-

În conscripția Aron din 1750, șapte sate bârgăuane apar menționate prima oară distinct, printre ele și Josenii Bârgăului (Zsoseny). În documentele mai vechi, așezările de pe Valea Bârgăului sunt menționate ca Bârgăul Inferior și Superior (de sus și de Jos). Potrivit conscripțiilor Klein din 1733 și Aron din 1750, preoții de pe Valea Bârgăului erau declarați greco-catolici iar parohiile se aflau în componența Protopopiatului greco-catolic Tauriensis (Tăure). În urma mișcărilor religioase de la mijlocul secolului XVIII conduse de călugărul Sofronie, s-a produs o revenire masivă la religia strămoșească ortodoxă. La înființarea graniței militare năsăudene (1762-1763), autoritățile imperiale au impus inițial acceptarea religiei greco-catolice de către toți grănicerii de pe teritoriul Regimentului II românesc de graniță dar, și ca urmare a emiterii unui nou decret de toleranță în 1781 care stipula că oficialii și soldații pot aparține și de cultul ortodox, la militarizarea Văii Bârgăului din anul 1783, majoritatea locuitorilor din aceste sate și-au putut păstra religia ortodoxă. După 1786, când a luat ființă Protopopiatul ortodox român al Bistriței, inițial cu sediul în Rusu Bârgăului, parohia din Josenii Bârgăului a intrat în componența acestuia. Între 1876-1884, când protopop a fost parohul local Ioan Buzdug, sediul protopopiatului a fost mutat în Josenii Bârgăului. Funcția principală a preotului în comunitate era aceea de păstor spiritual, garant al valorilor religioase, naționale și morale. Biserica era cadrul în care se transmiteau către enoriași învățăturile moralei creștine dar și informații de interes public. Preotul întocmea periodic statistici și rapoarte referitoare la numărul sau starea credincioșilor săi. Un alt atribut important al parohiilor era cel de consemnare a datelor de stare civilă. Până în anul 1895 când s-au constituite pe lângă notariate oficii de stat de stare civilă, singurele înregistrări privind nașterile, căsătoriile și decesele pot fi regăsite în registrele parohiale de stare civilă. Conform Statului Organic al Bisericii ortodoxe Române din Transilvania, elaborat în anul 1868, problemele fiecărei parohii erau conduse de sinodul parohial format din 3 membrii marcanți ai parohiei, care alegea „comitetul parohial” ca organ executiv, pe preoții parohi și pe învățătorii școlilor poporale parohiale. În anul 1869 au fost alese comitetele parohiale pentru toate parohiile protopopiatului, a avut loc ședința de constituire a sinodului, comitetului și epitropiei protopopești și au fost desemnați membrii senatului școlar districtual. După 1858 școlile comunale au fost transformate în școli confesionale. Învățătorul era ales de sinodul parohial, preotul era directorul școlii iar protopopul „inspectorul” școlilor din protopopiat. Dependența învățământului sătesc de organele bisericești s-a păstrat până în anul 1918 când statul român a preluat administrarea procesului de învățământului din ciclul elementar.

Fondul a fost preluat în anul 1978 și reordonat, reinventariat și pregătit pentru microfilmare în anul 1997.

Parohia ortodoxă română Josenii Bârgăului.

Principalele informații care se regăsesc în acest fond sunt : ordine şi circulare emise de protopopiat, episcopie şi mitropolie, corespondenţa cu oficialităţile locale şi centrale, recuperarea bunurilor fostului regiment de graniţă, corespondenţa cu Administraţia fondurilor grănicereşti, cu şcolile năsăudene şi cu Şcoala normală din Prundul Bârgăului, problemele discutate în şedinţele comitetelor parohiale şi şcolare, viaţa religioasă, culturală şi socială a comunităţii, treceri de la o religie la alta, personalul bisericesc și școlar, administrarea şcolii confesionale locale şi cuprinsul programelor de învăţământ, elevii care frecventează școal confesională, starea proprietăţilor bisericeşti, tranzacţii financiare şi devize de lucrări privind renovarea şi construirea bisericii şi şcolii confesionale din localitate, situaţii statistice privind biserica, şcoala şi mişcarea populaţiei, probleme matrimoniale, eliberarea de extrase din registrele parohiale de stare civilă.

Permanent.

pe probleme cronologic.

10 BN

Documentele anterioare anului 1800 se dau în cercetare doar sub formă de copie.

Documentele anterioare anului 1800 se dau în cercetare doar sub formă de copie.

germană ; maghiară ; română

gotică, chirilică , latină

172

BN-F-00154 PROTOPOPIATUL ORTODOX ROMÂN BISTRIȚA (se găsesc informații referitoare la biserica, școala conferională și comunitatea locală, ca și parohie subordonată acestul protopopiat). ; BN-F-00055 COLECŢIA REGISTRELOR PAROHIALE DE STARE CIVILĂ ; BN-F-00429 ŞCOALA GENERALĂ JOSENII BÂRGĂULUI (Clasă)

Legislație : „Decretul nr. 176 privind trecerea în proprietatea statului a bunurilor bisericilor, congragațiilor, comunităților sau particularilor, ce au servit pentru funcționarea și întreținerea instituțiilor de învățământ general, tehnic sau profesional” din 2 august 1948, în „Monitorul Oficial” (partea I) nr. 177 din 3 august 1948. ; Lucrări : 1. Boca Pompei, „Vechimea documentară a localităților din județul Bistrița-Năsăud: secolele XI-XX”, în „File de istorie”, Bistrița, IV, 1976, pp. 241-255. 2. Bunea Augustin, „Statistica românilor din Transilvania în anul 1750”, în „Transilvania” XXX, Sibiu, 1901. 3. Buta Mircea Gelu, Onofreiu Adrian, Salvan Andreea, „Bârgăul sub pajura imperială”, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2011. 4. Deac Remus, „Monografia comunei Josenii Bârgăului”, mss, la A.N. B-N. 5. Drăganu Nicolae, „Toponimie și istorie”, Institutul de Arte Grafice „Ardealul”, Cluj, 1928. 6. Hitchins K. şi Beju I., „Conscripţia clerului ortodox transilvan din 1767”, în „Mitropolia Ardealului”, an. XXIX, nr. 7-8, Sibiu, 1984, p. 534-568. 7. Nichita Ioan - preot paroh, „Parohia ortodoxă română Josenii Bârgăului”, în „Protopopiatul ortodox român Bistrița - Monografie Album”, Editura Karuna, Bistrița, 2011, pp. 111-112. 8. Suciu Coriolan, „Dicționar istoric al localităților din Transilvania”, vol. II, Edit. Academiei R.S.R., București, 1967. 9. Togan N., „Românii din Transilvania la 1733”, în „Transilvania” XXIX, Sibiu, 1898.

38

1.20

hârtie

DANA VĂRAN

ISAD(G)

2014

Public

Fără restricții

Nu este cazul

dosare generale (30 de ani)

30