BN-F-00200

OFICIUL PAROHIAL GRECO-CATOLIC CHEȚIU

1891-1972

niv.Fond

PAROHIA GRECO-CATOLICĂ CHEȚIU

PAROHIA GRECO-CATOLICĂ CHEŢIU (RO-Cheţiu)

1701 (ca.)-1948

Parohia greco-catolică Cheţiu s-a înfiinţat în urma unirii cu biserica Romei din anul 1701 prin transformarea parohiei ortodoxe şi s-a desfiinţat în anul 1948. În anul 1733 la Chețiu funcţiona preotul ortodox Ioan. În anul 1762 la Cheţiu 1 preot şi 38 familii s-au declarat greco-catolice, iar 2 preoţi şi 27 familii ortodoxe, biserica fiind atribuită greco-catolicilor. Ulterior parohia a devenit în întregime greco-catolică. Actele normative care au reglementat activitatea parohiei au fost declaraţiile de unire cu biserica Romei din 21 martie şi iunie 1697, 07.10.1698, 05.09.1700, ianuarie 1701, diplomele de unire cu biserica Romei din februarie 1699 şi 19.03.1701, decretele nr. 151/17.07.1948, nr. 176/02.08.1948 şi nr. 358/30.11.1948 ale Prezidiului Marii Adunări Naţionale.În 1733, 1750 şi 1762 aici este menţionată existenţa unei biserici de lemn. În anul 1780 s-a construit biserica de lemn cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril. În anul 1924 s-a construit biserica de zid cu hramul Sfântul Nicolae. În anul 1733 biserica deţinea teren arabil de 3 cubuli (1,5 iugăre) şi fânaţ de 3 care (1,5 iugăre). În anul 1750 proprietăţile bisericeşti erau compuse din terenuri arabile cu o capacitate de 5 cubuli (2,5 iugăre) şi fânaţe de 6 care (3 iugăre). În anul 1762 biserica poseda teren arabil de 5 cubuli (2,5 iugăre) şi fânaţ de 8 care (4 iugăre). În anul 1947 parohia avea 48 de iugăre şi 742 stânjeni pătraţi de teren (din care 35 iugăre şi 1449 stânjeni pătraţi teren arabil, 10 iugăre şi 1238 stânjeni pătraţi pădure, 1 iugăr şi 1255 stânjeni pătraţi fânaţe). În anul 1733 aici era înregistrat 1 preot. În anul 1750 aici funcţiona 1 preot şi 1 cantor. În anul 1755 preotul Ianoş din Cheţiu a plătit 7 florini renani, iar în anul 1756 a plătit 1 florin renan şi 12 creiţari ca şi contribuţie. În anul 1762 aici activau 3 preoţi (1 greco-catolic şi 2 ortodocşi). În anul 1769 preotul Constantin din Cheţiu primea un ajutor de 12 florini din cei 10 000 de florini acordaţi de către împărăteasa Maria Tereza preoţilor greco-catolici din Transilvania pentru întărirea unirii cu biserica Romei. În perioada 1842-1867 aici a funcţionat preotul greco-catolic Alexandru Chrestineanu, în perioada 1877-1898 a activat preotul Anania Hosu (în perioada 1882-1890 era secretar al Protopopiatului greco-catolic Buza; în 1894-1898 era viceprotopop administrator al Protopopiatului greco-catolic Buza). În anul 1900 parohia Cheţiu era vacantă. În 1903-1932 aici a funcţionat preotul Ilie Blaga, iar în perioada 1941- 1947 preotul Ioan Rusu. Parohia se subordona protopopiatului, episcopiei, mitropoliei și papei de la Roma. În anul 1733 parohia Cheţiu făcea parte din Protopopiatul greco-catolic Petea. În anul 1750 la Cheţiu se afla sediul protopopiatului cu acelaşi nume, ce cuprindea 36 de parohii. În 1752 şi 1764 aici a activat protopopul Ioan Pop, în 1767 protopopul Ioan Hatos, în 1768 protopopul Ion Lupşai, iar în 1782 protopopul Ioan Fiscuti. Protopopiatele Petea şi Cheţiu făceau parte din Episcopia greco-catolică de Făgăraş (episcopie înfiinţată în anul 1721). În perioada 1835-1930 parohia Cheţiu aparţinea de Protopopiatul greco-catolic Buza, iar între 1932-1948 de Protopopiatul greco-catolic Câmpia, ce făceau parte în perioada 1835-1853 din Episcopia greco-catolică de Făgăraş, iar în perioada 1853-1948 din Episcopia greco-catolică de Gherla (episcopie înfiinţată în anul 1853). În perioada 1867-1947 filia (filiala) Bozieş a aparţinut de parohia greco-catolică Cheţiu. Biserica de lemn din Bozieş, renovată în anul 1912, purta hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril. În anul 1947 filia Bozieş deţinea 30 de iugăre şi 430 stânjeni pătraţi de teren (din care 11 iugăre şi 1361 stânjeni pătraţi teren arabil, 14 iugăre şi 611 stânjeni pătraţi pădure, 4 iugăre şi 58 stânjeni pătraţi fânaţe).

Fondul a fost preluat în anul 1978 și a fost prelucrat în anul 2005.

Parohia ortodoxă română Cheţiu.

Privind probleme religioase, proprietăţile bisericeşti, personalul bisericesc, conferinţele preoţeşti, şcolare, datele statistice referitoare la biserică, şcoală şi mişcarea populaţiei, de stare civilă, administrative, politice, bugetele, financiare.

Permanent.

Pe probleme cronologic.

10 BN

Fără restricţii.

Fără restricţii.

română maghiară

latină

198

Izvoare inedite: Serviciul Judeţean Alba al Arhivelor Naţionale, fond: Mitropolia unită Blaj. Serviciul Judeţean Cluj al Arhivelor Naţionale, Colecţia de documente Blaj. Idem, fond: Episcopia greco-catolică de Gherla. Legislaţie: „Monitorul Oficial al României”, nr. 164 din 19.07.1948, partea I A. Ibidem, nr. 177 din 03.08.1948, partea I A. Ibidem, nr. 281 din 02.12.1948, partea I A. Lucrări: Feneşan Costin, „Izvoare de demografie istorică”, vol. I, Direcţia Generală a Arhivelor Statului din R.S.R., Bucureşti, 1986. Miron Greta Monica, „...porunceşte, scoale-te, du-te, propovedueşte... Biserica greco-catolică din Transilvania. Cler şi enoriaşi (1697-1782)”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2004. Şematismele Episcopiei greco-catolice de Făgăraş din 1835 şi 1842 şi ale Episcopiei greco-catolice de Gherla din 1867, 1877, 1882, 1890, 1894, 1896, 1898, 1900, 1903, 1906, 1914, 1925, 1930, 1932, 1941, 1947.

18

0.15

hârtie

DORIN DOLOGA

ISAD(G)

2014