BN-F-00272

OFICIUL PAROHIAL GRECO-CATOLIC AGRIEȘ

1890-1963

niv.Fond

PAROHIA GRECO-CATOLICĂ AGRIEŞ

PAROHIA GRECO-CATOLICĂ AGRIEŞ (RO-Agrieş)

1701 (ca.)-1948

Denumirea oficială a instituţiei a fost Parohia greco-catolică Agrieş. Ea s-a înfiinţat în urma unirii cu biserica Romei din anul 1701 prin transformarea parohiei ortodoxe şi s-a desfiinţat în anul 1948. Actele normative care au reglementat activitatea parohiei au fost declaraţiile de unire cu biserica Romei din 21 martie şi iunie 1697, 07.10.1698, 05.09.1700, ianuarie 1701, diplomele de unire cu biserica Romei din februarie 1699 şi 19.03.1701, decretele nr. 151/17.07.1948, nr. 176/02.08.1948 şi nr. 358/30.11.1948 ale Prezidiului Marii Adunări Naţionale. Funcţia parohiei era în primul rând una religioasă şi confesională, dar şi una administrativă privind bunurile bisericeşti, de personal, şcolară, de stare civilă şi financiară. Parohia era condusă de către preot, ajutat de curatoratul bisericesc şi de senatul şcolar. Adunarea credincioşilor hotăra în problemele importante și alegea curatoratul bisericesc şi senatul şcolar. Principalele atribuţii, în acelaşi timp şi obligaţii ale preotului erau cea sacramentală şi cea pastorală. În anul 1762 un număr de 2 preoţi şi 9 familii (circa 45 locuitori) din Agrieș s-au declarat greco-catolice, iar 54 familii (circa 270 locuitori) s-au declarat ortodocşi, biserica fiind atribuită ortodocşilor. Pentru asigurarea serviciilor religioase ale ortodocşilor, episcopul ortodox Dionisie Novacovici l-a numit ca preot la Agrieş la 20 aprilie 1762 pe Gavril. În anul 1766 comunitatea ortodoxă număra 221 credincioşi (circa 55 familii) şi ţinea de Protopopiatul ortodox Şintereag. Ulterior parohia a revenit la greco-catolicism. În anul 1733 la Agrieş exista o biserică de lemn, dar nu şi o casă parohială. În anul 1750 aici este menţionată existenţa unei biserici de lemn. În anul 1762 la Agrieş era înregistrată o biserică de lemn şi o casă parohială. În anul 1830 s-a construit o nouă biserică de lemn cu Hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril. În perioada 1905-1906 aici s-a construit biserica de piatră cu Hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril. În anul 1733 parohia Agrieş nu dispunea de nici un fel de proprietăţi. În anul 1750 biserica deţinea 1 teren intravilan, teren arabil de 1 cubul (0,5 iugăre) şi fânaţ de 3 care (1,5 iugăre). În anul 1762 parohia Agrieş poseda fânaţe de 8 care (4 iugăre). În anul 1947 parohia Agrieș avea 30 de iugăre și 661 stânjeni pătrați de teren. În anul 1733 la Agrieş activa preotul Ursan, care s-a declarat ortodox. În anul 1750 aici funcţiona 1 preot şi 1 cantor. În 1762 la Agrieş existau 2 preoţi, care s-au declarat greco-catolici. La începutul secolului al XIX-lea la Agrieş a funcţionat preotul Ioan Horoba (posibil urmaşul cneazului Filip Horoba). În perioada 1835-1842 aici a activat preotul Ioan Sâmboan, între 1858-1895 Ioan Perhaiţă (născut în anul 1833, hirotonit în anul 1854, încetat din viaţă la 29 aprilie 1895), iar în intervalul 1895-1898 Ioan Purcea (născut în anul 1860, hirotonit în anul 1886). După ce parohia a fost administrată între anii 1897-1898 de către Ioan Manciu, iar între 1898-1899 de către preotul din Târlişua, George Manciu, în perioada 1899-1903 la Agrieş a funcţionat preotul Pompei Făgărăşan (născut la Tăure, absolvent al Seminarului teologic de la Gherla în anul 1885, hirotonit în anul 1890). Acestuia i-au urmat în perioada 1903-1941 Emil Sigartău (născut în anul 1876, hirotonit în anul 1902), iar între anii 1941-1948 Melentie Sigartău. Parohia se subordona protopopiatului, episcopiei, mitropoliei și papei de la Roma. Parohia Agrieş a făcut parte în intervalul 1733-1767 din Protopopiatul Tăure, în perioada 1835-1842 din Protopopiatul greco-catolic Chiuza, între 1867-1930 din Protopopiatul greco-catolic Ciceu Cristur, iar în intervalul 1932-1948 din Protopopiatul greco-catolic Beclean, care aparţineau între 1733-1853 de Episcopia greco-catolică de Făgăraş (episcopie înfiinţată în anul 1721) şi între 1853-1948 de Episcopia greco-catolică de Gherla (episcopie înfiinţată în anul 1853).

Fondul a fost preluat în anul 1980 și a fost prelucrat în anul 2008.

Parohia ortodoxă română Agrieş.

Privind probleme religioase, proprietăţile bisericeşti, administrarea bisericii şi a casei parohiale, personalul bisericesc-şcolar, statistice, şcolare, administrative, bugetele şi financiare.

Permanent.

Pe probleme cronologic.

10 BN

Fără restricţii.

Fără restricţii.

română maghiară

latină

271

Izvoare inedite: Serviciul Judeţean Alba al Arhivelor Naţionale, fond: Mitropolia unită Blaj. Serviciul Judeţean Cluj al Arhivelor Naţionale, Colecţia de documente Blaj. Idem, fond: Episcopia greco-catolică de Gherla. Legislaţie: „Monitorul Oficial al României”, nr. 164 din 19.07.1948, partea I A. Ibidem, nr. 177 din 03.08.1948, partea I A. Ibidem, nr. 281 din 02.12.1948, partea I A. Lucrări: Feneşan Costin, „Izvoare de demografie istorică”, vol. I, Direcţia Generală a Arhivelor Statului din R.S.R., Bucureşti, 1986. Kadar Jozsef, Tagany Karoly, Rethy Laszlo, „Szolnok Dobokavarmegye monographiaja”, vol. III, Kiadja Szolnok-Dobokavarmegye kozonsege, Deesen, 1900. Pădurean Augustin, „Târlişua. Monografie”, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2008. Şematismele Episcopiei greco-catolice de Făgăraş din 1835 şi 1842 şi ale Episcopiei greco-catolice de Gherla din 1867, 1877, 1882, 1890, 1894, 1896, 1898, 1900, 1903, 1906, 1914, 1925, 1930, 1932, 1941, 1947.

8

0.15

hârtie

DORIN DOLOGA

ISAD(G)

2014