BN-F-00269

OFICIUL PAROHIAL GRECO-CATOLIC PRISLOP (LIVIU REBREANU)

1838-1965

niv.Fond

Parohia greco-catolică Liviu Prislop

PAROHIA GRECO-CATOLICĂ PRISLOP (RO-Prislop)

1700 (ca.)-1948

Localitatea este menționată documentar în anul 1392 sub denumirea Prizlop. Începând din anul 1958 comuna și-a schimbat numele în acela de Liviu Rebreanu, în amintirea romancierului care și-a petrecut o parte din viață acolo. Ca și celelalte parohii românești din zonă, până la sfârșitul secolului XVII aceasta era ortodoxă, iar după 1698-1701, când o parte a clerului și a credincioșilor din Transilvania au acceptat unirea cu Biserica Romei, parohia a fost declarată greco-catolică. Ea a aparținut de Protopopiatul greco-catolic al Becleanului din cadrul Episcopiei Făgărașului iar, după înființarea episcopiei de Gherla în anul 1853, de același protopopiat în cadrul acestei episcopii subordonată tot Mitropoliei de Alba-Iulia și Făgăraș. Din anul 1927 parohia Prislop a intrat în componența Vicariatului Rodnei. La ea erau afiliate : Cepari , Jidovița și Dumitra. După ridicarea filiei Dumitra la nivel de parohie, la Prislop a mai rămas afiliată doar Jidovița. În șematismele eparhiale se menționează că biserica datează din anul 1600. Funcția principală a preotului în comunitate era aceea de păstor spiritual, chezaș al valorilor religioase, naționale și morale. Biserica era cadrul în care se transmiteau către enoriași învățăturile moralei creștine dar și informații de interes public. Preotul întocmea periodic statistici și rapoarte referitoare la numărul sau starea credincioșilor săi. Un alt atribut important al parohiilor era cel de consemnare a datelor de stare civilă. Până în anul 1895 când s-au constituite pe lângă notariate oficii de stat de stare civilă, singurele înregistrări privind nașterile, căsătoriile și decesele pot fi regăsite în registrele parohiale de stare civilă. Problemele fiecărei parohii erau conduse de sinodul parohial format din membrii marcanți ai parohiei, care alegea „Comitetul parohial” ca organ executiv, pe preoții parohi și pe învățătorii școlilor poporale parohiale. După 1858 școlile comunale au fost transformate în școli confesionale. Învățătorul era ales de sinodul parohial, preotul era directorul școlii, iar protopopul „inspectorul” școlilor din protopopiat. Dependența învățământului sătesc de organele bisericești s-a păstrat până în anul 1918 când statul român a preluat administrarea procesului de învățământului din ciclul elementar. După trecerea forțată a parohiilor și preoților greco-catolici, în urma decretului nr. 358 din 1 decembrie 1948, la religia ortodoxă, parohia din Prislop a devenit ortodoxă în componența Protopopiatului ortodox român Năsăud.

Fondul a fost preluat în anul 1980 și reordonat, inventariat și pregătit pentru microfilmare în anul 1998

Parohia ortodoxă română Liviu Rebreanu

Principalele informații care se găsesc în documentele fondului sunt : ordine şi circulare emise de protopopiat, vicariat și episcopie şi mitropolie, participanții și problemele discutate în şedinţele curatoratului şi ale senatului parohial, administrarea bunurilor parohiei şi ale filiilor, inventarele acestora, administrarea şcolii confesionale din localitate, organizarea învăţământului şi liste cu elevii absenţi, personal bisericesc și școlar, situaţii statistice oficiale privind biserica, şcoala şi mişcarea populaţiei, întocmirea şi eliberarea actelor de stare civilă, treceri de la o religie la alta.

Permanent

pe probleme cronologic

10 BN

fără restricții

fără restricții

maghiară ; română

chirilică, latină

268

BN-F-00062 VICARIATUL GRECO-CATOLIC AL RODNEI ; BN-F-00055 COLECŢIA REGISTRELOR PAROHIALE DE STARE CIVILĂ

Legislație : 1. „Legea pentru ratificarea concordatului cu Sfântul Scaun” din 12 iunie 1929, în C. Hamangiu, „Codul general al României”, nr. XVII din 1929, pp. 521-527. 2. „Decret nr. 151 pentru denunțarea Concordatului încheiat între România și Sf. Scaun la 19 mai 1927 și ratificat prin legea din 12 iunie 1929”, în „Monitorul Oficial” partea I A, nr. 164 din 19 iulie 1948. 3. „Decret nr. 176 privind trecerea în proprietatea statului a bunurilor bisericilor, congregațiilor, comunităților sau particularilor, ce au servit pentru funcționarea și întreținerea instituțiilor de învățământ general, tehnic sau profesional” din 2 august 1948, în ibidem, nr. 177 din 3 august 1948. 4. „Decretul 358 pentru stabilirea situației de drept a fostului cult greco-catolic” din 1 decembrie 1948, în ibidem, nr. 281 din 02.12.1948. ; Lucrări : 1. Boca Pompei, „Vechimea documentară a localităților din județul Bistrița-Năsăud: secolele XII-XIV”, în „File de istorie”, Bistrița, I, 1971, pp. 85-105. 2. Boțan Ioan, „Prislop-Liviu Rebreanu (1392-2007)”, Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2008. 3. Bunea Augustin, „Statistica românilor din Transilvania în anul 1750”, în „Transilvania” XXX, Sibiu, 1901. 4. Suciu Coriolan, „Dicționar istoric al localităților din Transilvania”, vol. II, Edit. Academiei R.S.R., București, 1967. 5. Togan N., „Românii din Transilvania la 1733”, în „Transilvania” XXIX, Sibiu, 1898. 6. ***Şematismele Episcopiei greco-catolice de Făgăraş din 1835 şi 1842 şi ale Episcopiei greco-catolice de Gherla din 1867, 1877, 1882, 1890, 1894, 1896, 1898, 1900, 1903, 1906, 1914, 1925, 1930, 1932, 1941, 1947.

22

0.40

hârtie

DANA VĂRAN

ISAD(G)

2014