BN-F-00210

OFICIUL PAROHIAL GRECO-CATOLIC FELEAC

1879-1974

niv.Fond

PAROHIA GRECO-CATOLICĂ FELEAC (RO-Feleac)

1701 (ca.)-1948

1701

1948

Parohia greco-catolică Feleac s-a înfiinţat în urma unirii cu biserica Romei din anul 1701 prin transformarea parohiei ortodoxe şi s-a desfiinţat în anul 1948. În anul 1733 este pomenită aici o parohie greco-catolică. În anul 1762 un preot şi 10 familii din Feleac s-au declarat greco-catolici, iar 2 preoţi şi 92 familii s-au declarat ortodoxe, biserica fiind atribuită ortodocşilor. Ulterior parohia a revenit la greco-catolicism. Actele normative care au reglementat activitatea parohiei au fost declaraţiile de unire cu biserica Romei din 21 martie şi iunie 1697, 07.10.1698, 05.09.1700, ianuarie 1701, diplomele de unire cu biserica Romei din februarie 1699 şi 19.03.1701, decretele nr. 151/17.07.1948, nr. 176/02.08.1948 şi nr. 358/30.11.1948 ale Prezidiului Marii Adunări Naţionale. În anul 1733 la Feleac exista o biserică de lemn. Aceasta purta inscripţia: „Zugrăvitu-s-au această sfântă biserică în zilele înaltei cezaro-crăiese Maria Tereza şi a măriei sale domnului Berlean, domnul satului, în anul 1756 luna lui cuptor, sub popa Andrei şi popa Onu, zugrav a fost Dura Petre”. În anul 1803 a fost construită o nouă biserică de lemn cu hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril. În anul 1903 s-a edificat biserica de zid cu hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril. Biserica a fost construită de către credincioşi din banii de pe pădurile urbarialiste. O icoană purta inscripţia: „Această sfântă icoană a cumpărat-o popa Onu pentru iertarea păcatelor”. Biserica poseda în anul 1733 terenuri arabile de 3 cubuli (1,5 iugăre) şi fânaţe de 6 care (3 iugăre). În anul 1750 parohia dispunea de 2 terenuri intravilane, de terenuri arabile cu o întindere de 8 cubuli (4 iugăre) şi fânaţe de 8 care (4 iugăre). În anul 1762 biserica avea terenuri arabile de 10 cubuli (5 iugăre) şi fânaţe de 9 care (4,5 iugăre). În anul 1733 la Feleac activa preotul Andrei. În anul 1750 aici funcţionau 1 preot şi 1 cantor. În anul 1756 aici activau preoţii Andrei şi Onu. La 17.02.1759 Protopopiatul greco-catolic Cheţiu judeca o căsătorie nelegală încheiată între fiica lui Petre Dura şi Ioan Poloş din Feleac. Preotul din Feleac a fost amendat cu 54 de florini pentru încheierea acestei căsătorii necanonice. Probabil că preotul a acceptat să încheie această căsătorie deoarece Petre Dura a zugrăvit în anul 1756 biserica. În anul 1762 la Feleac funcţionau 3 preoţi (1 greco-catolic şi 2 ortodocşi). În anul 1769 aici activa preotul Ioan. În perioada 1842-1848 aici a funcţionat preotul Alexandru Hatos, între 1848-1855 Ştefan Pop, iar în intervalul 1855-1872 Teodor Moisi (născut în anul 1826, hirotonit în anul 1854, transferat în parohia Arpaşteu). Deoarece preotul Teodor Moisi nu putea plăti contribuţia pentru porţiunea canonică (pământurile aflate în folosinţa preotului), credincioşii din Feleac s-au angajat în anul 1866 să plătească respectiva contribuţie din veniturile bisericii. În anul 1873 aici activa preotul Vasile Buteanu (născut în anul 1846, hirotonit în anul 1873, transferat ulterior în parohia Iuş), între 1882-1890 Teodor Nichi (născut în anul 1838, hirotonit în anul 1863, transferat ulterior la Jimbor), în perioada 1894-1932 Mihai Baciu (născut în anul 1867, hirotonit în anul 1891; a fost ales în circumscripţia electorală Şieu Măgheruş în anul 1919 ca deputat în Parlamentul României şi ca senator de Gherla între 1922-1926; în anul 1924 a fost numit protopop onorific), iar în intervalul 1941-1947 Valer Fodor. În anul 1862 credincioşii din Feleac nu dădeau produse preotului. În anul 1872 porţiunea canonică (pământurile aflate în folosinţa preotului) din Feleac era de 40 iugăre, care aducea un venit de 78 de florini, iar biserica avea şi un zilier taxalist care-i presta şi slujbe. În anul 1903 porţiunea canonică avea 30 de iugăre şi 235 stânjeni pătraţi. În anul 1911 preotul Mihai Baciu avea 321 iugăre de pământ. În anul 1947 parohia Feleac deținea 47 iugăre și 301 stânjeni pătrați de teren. În anul 1896 veniturile preotului din Feleac însumau 246 florini şi 4 creiţari, iar în anul 1903 acesta avea un venit de 423 coroane şi 38 de fileri. Suma de care preotul trebuia să beneficieze era stabilită prin lege la 1600 coroane. Era necesar ca preotul să primească o întregire de 1201 coroane şi 8 fileri. În anul 1919 preotul primea de la stat 6951 coroane şi 50 de fileri datorită devalorizării accentuate a monedei. Suma medie a veniturilor stolare (banii primiţi de către preot în schimbul serviciilor religioase) era de 129 coroane. În anul 1733 parohia Feleac aparţinea de Protopopiatul greco-catolic Petea, între 1750-1767 de Protopopiatul greco-catolic Cheţiu, în perioada 1842-1948 de Protopopiatul greco-catolic Bistriţa, care au aparţinut în perioada 1733-1853 de Episcopia greco-catolică de Făgăraş, iar în perioada 1853-1948 de Episcopia greco-catolică de Gherla.

Fondul a fost preluat în anul 1978 și a fost prelucrat în anul 2009.

Parohia ortodoxă română Feleac.

Privind aniversările, problemele religioase, proprietăţile bisericeşti şi şcolare, construcţia bisericii şi a şcolii, personalul bisericesc şi şcolar, asociaţiile religioase, situaţiile statistice referitoare la biserică, şcoală şi mişcarea populaţiei, şcolare, de stare civilă, economice, judiciare, administrative, colectele, bugetele, financiare.

Permanent.

Pe probleme cronologic.

10 BN

Fără restricţii.

Fără restricţii.

română maghiară

latină

995

Izvoare inedite: Serviciul Judeţean Alba al Arhivelor Naţionale, fond: Mitropolia unită Blaj, Serviciul Judeţean Cluj al Arhivelor Naţionale, Colecţia de documente Blaj, Idem, fond: Episcopia greco-catolică de Gherla. Legislație: „Monitorul Oficial al României”, nr. 164 din 19.07.1948, partea I A. Ibidem, nr. 177 din 03.08.1948, partea I A. Ibidem, nr. 281 din 02.12.1948, partea I A. Lucrări: Feneşan Costin, „Izvoare de demografie istorică”, vol. I, Direcţia Generală a Arhivelor Statului din R.S.R., Bucureşti, 1986. Kadar Jozsef, Taganyi Karoly, Rethy Laszlo, „Szolnok-Dobokavarmegye Monographiaja”, Kiadja Szolnok-Dobokavarmegye Kozonsege, III Kotet, Deesen, 1900. Miron Greta Monica, „...porunceşte, scoale-te, du-te, propovedueşte... Biserica greco-catolică din Transilvania. Cler şi enoriaşi (1697-1782)”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2004. Retegan Simion, „Parohii, biserici şi preoţi greco-catolici din Protopopiatul greco-catolic al Bistriţei la mijlocul secolului al XIX-lea”, în „Revista Bistriţei”, nr. VII, Casa Editorială Glasul Bucovinei, Iaşi, 1993. Idem, „Parohii, biserici şi preoţi greco-catolici din Transilvania la mijlocul secolului al XIX-lea (1849-1875)”, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2006. Şematismele Episcopiei greco-catolice de Făgăraş din 1835 şi 1842 şi ale Episcopiei greco-catolice de Gherla din 1867, 1877, 1882, 1890, 1894, 1896, 1898, 1900, 1903, 1906, 1914, 1925, 1930, 1932, 1941, 1947.

26

0.45

hârtie

DORIN DOLOGA

ISAD(G)

2014