BN-F-00041

OFICIUL PAROHIAL ORTODOX ROMÂN BISTRIȚA

1899-1932

niv.Fond

Parohia ortodoxă română Bistriţa (1898-1958) Parohia ortodoxă română nr. II Bistriţa şi Parohia ortodoxă română nr. V Bistriţa (1958-1975) Parohia ortodoxă română Sfântul Ioan Bistriţa, Parohia ortodoxă română Sfântul Vasile Bistriţa, Parohia ortodoxă română Sfântul Grigore Bistriţa, Parohia ortodoxă română Sfânta Ana Bistriţa (1993-1996) Parohia ortodoxă română Sfântul Ioan Bistriţa, Parohia ortodoxă română Sfântul Vasile Bistriţa (din 1996)

PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ BISTRIŢA (RO-Bistrița)

1898-

Parohia ortodoxă română Bistriţa s-a înfiinţat în anul 1898. Funcţia parohiei era în primul rând una religioasă şi confesională, dar şi una administrativă privind bunurile bisericeşti, de personal, şcolară, de stare civilă şi financiară. Orașul Bistrița a fost colonizat de către sași. Aceștia nu permiteau românilor din Bistriţa să-şi clădească biserici. În anul 1713 magistratul bistriţean a decis alungarea românilor din Bistriţa. Cu acest prilej au fost izgonite din Bistriţa peste 50 familii de români. În anul 1857 în Bistriţa se aflau 11 credincioşi ortodocşi. Numărul acestora a crescut, ajungând la 76 credincioşi ortodocşi în anul 1880. Sinodul protopopesc din Prundu Bârgăului din 2 iunie 1884 l-a ales pe capelanul (preotul ajutător) din Bistriţa Bârgăului ca şi protopop al Bistriţei. Consistoriul mitropolitan de la Sibiu l-a numit protopop la 2 iulie 1884 cu condiţia ca acesta să renunţe la funcţia de capelan şi să se mute la Bistriţa unde urma să îndeplinească şi funcţia de preot local. Prin Rezoluţia mitropolitului ortodox Miron Romanul nr. 2787 din 22 octombrie 1884 protopopul ortodox Simion Monda a fost numit paroh onorific al Bistriţei. Între anii 1884-1895 parohia ortodoxă Bistrița a fost administrată de preotul Simeon Monda, între 1895-1899 de către preotul din Simioneşti Mihăilă Pascu, iar în anul 1900 de către preotul din Prundu Bârgăului Pavel Beşa, deşi Simion Monda era preotul titular. Din cauza lipsei mijloacelor financiare, parohia ortodoxă Bistriţa a fost organizată efectiv abia în anul 1898. La 26 iunie 1898 protopopul ortodox Simeon Monda raporta Mitropoliei ortodoxe a Transilvaniei faptul că a reuşit organizarea parohiei ortodoxe la Bistriţa. Aceasta avea nevoie de biserică, şcoală şi de un cimitir. Comitetul parohial ortodox din Bistriţa a găsit un edificiu potrivit pentru săvârşirea serviciului divin. Pentru cumpărarea edificiului respectiv, comitetul parohial a solicitat Mitropoliei ortodoxe a Transilvaniei acordarea sumei de 12000 florini. Mitropolia a refuzat să acorde suma cerută, deoarece nu dispunea de mijloace financiare atât de mari alocate în acest scop. Mitropolia a promis însă că îi va ajuta după posibilităţi, îndemnându-i pe credincioşii ortodocşi să facă şi ei eforturi în vederea construirii unei biserici sau pentru moment a unei capele. În anul 1899 la Bistriţa trăiau 210 credincioşi ortodocşi. În anul 1908 aceştia nu aveau biserică, ci numai o casă de rugăciune în valoare de 3610 coroane. Prin Ordinul mitropolitan nr. 2997 din 1902, Simion Monda a fost numit ca paroh definitiv la Bistriţa. În anul 1906 Simion Monda a fost ales preot la Bistriţa Bârgăului. Lipsea de asemenea şcoala confesională. Prin Ordinul mitropolitan nr. 2997 din 1902, Simion Monda a fost numit ca paroh definitiv la Bistriţa. Prin Ordinul Mitropoliei ortodoxe a Transilvaniei nr. 12534 din 19 decembrie 1906 preotul Pavel Beşa din Bistriţa Bârgăului a fost numit preot la Bistriţa. În anul 1910 preot la Bistriţa a fost numit Grigore Pletosu. Sprijiniţi de către autorităţi şi mai ales de către armata română, credincioşii ortodocşi au construit prima biserică ortodoxă din Bistriţa. Edificarea ei s-a derulat în perioada 1926-1937. Biserica a fost sfinţită în anul 1941 primind hramul Sfântului Vasile cel Mare. În anul 1990 biserica a fost sfințită din nou primind hramul Sfinţii Trei Ierarhi. Biserica se află pe strada Alexandru Odobescu şi este numită impropriu de către bistriţeni catedrala ortodoxă. Pe măsura creşterii numărului de credincioşi s-a înmulţit şi numărul parohiilor. În jurul acestei biserici s-au organizat 2 parohii şi anume cele cu numerele II şi V. Ulterior numărul parohiilor a crescut. În anul 1993 s-a decis ca fiecare parohie să poarte un nume distinct. Astfel, în acelaşi an biserica avea arondate 4 parohii: Sf. Ioan, Sf. Vasile, Sf. Grigore şi Sf. Ana. Începând cu anul 1996 parohiile Sf. Grigore şi Sf. Ana au fost transferate la biserica nou construită cu hramul Sf. Ana. Parohiile arondate bisericii cu hramul Sfinţii Trei Ierarhi cuprind străzile din centrul oraşului Bistriţa. Problemele parohiei erau conduse de adunarea parohială ca organ deliberativ, formată din toţi membrii majori ai parohiei. Aceasta alegea consiliul parohial, epitropia, comitetul parohial şi membrii mireni în adunarea protopopească şi congresul mitropolitan. Consiliul parohial era organul executiv şi administrativ al adunării parohiale fiind ales dintre membrii acesteia. El era condus de către preot şi se compunea din 10 membrii aleşi în parohiile cu până la 1000 de credincioşi, din 15 membrii în cele cu până la 1500, din 20 membrii în cele cu până la 2000 de credincioşi, din 25 membrii în cele cu până la 2500 credincioşi şi 30 membrii în cele cu peste 2500 credincioşi. Preoţii din parohie, diaconii şi cantorul de strana dreaptă (cantorul prim), erau membri de drept ai consiliului parohial şi cu vot deliberativ ai consiliului parohial. Epitropii erau şi ei membri de drept ai consiliului parohial, însă numai cu vot consultativ. La şedinţă erau convocaţi atât membri aleşi, cât şi cei de drept şi cei supleanţi. Membrii consiliului parohial lucrau în mod onorific şi se puteau realege. În consiliul parohial erau aleşi şi membrii supleanţi, jumătate din numărul membrilor ordinari. Membrii supleanţi aveau drept de vot numai în lipsa membrilor ordinari. Epitropia parohială administra proprietăţile bisericeşti. Epitropii erau aleşi dintre cei mai merituoşi credincioşi, ei putând fi realeşi. Numărul epitropilor era de 3 în parohiile cu cel mult 300 capi de familie şi 5 în parohiile cu un număr mai mare de capi de familie. Pe lângă consiliul şi epitropia parohială în fiecare parohie putea fi ales un comitet parohial special, ce se ocupa cu problemele culturale şi asistenţa socială în parohie. Parohia ortodoxă Bistriţa se subordona Protopopiatului ortodox român Bistriţa, ce a făcut parte din Mitropolia ortodoxă a Transilvaniei în perioada 1898-1918 şi începând cu anul 1919 din Episcopia ortodoxă a Vadului, Feleacului şi Clujului.

Fondul a fost preluat în anul 1975 de la Parohia ortodoxă română nr. II Bistriţa şi de la Parohia ortodoxă română nr. V Bistriţa și a fost prelucrat în anul 2008.

Parohia ortodoxă română nr. II Bistriţa şi Parohia ortodoxă română nr. V Bistriţa

Privind problemele religioase, schimbarea confesiunii, aniversările, organizarea parohiei, împărţirea pe confesiuni a cimitirului central din Bistriţa, cărţile bisericeşti, cererea de constiture a porţiunii canonice, construcţia şi administrarea bisericilor din Bistriţa, Buduş şi Bistriţa Bârgăului, alegeri de preoţi la Bistriţa şi Bistriţa-Bârgăului, membrii sinoadelor parohiale, membrele Reuniunii ortodoxe de înmormântare din Bistriţa, expoziţia Asociaţiei transilvane pentru literatura şi cultura poporului român, familiile ortodoxe din Bistriţa, numărul elevilor ortodocşi care frecventau şcolile germane evanghelice şi maghiare de stat din Bistriţa, încercările directorilor şcolilor maghiare din Bistriţa de a impune predarea religiei ortodoxe în limba maghiară, credincioşi ortodocşi amestecaţi prin căsătorie cu credincioşi de alte confesiuni, stare civilă, emigrări, închiderea cârciumilor duminica şi în timpul sărbătorilor, funcţionarii, avocaţii, medicii, meseriaşii şi ofiţerii români ortodocşi din Bistriţa, boli molipsitoare, vaccinări, constituirea comitetului local Pro Transilvania, colectele, bugetele, financiare.

Permanent.

Pe probleme-cronologic.

10 BN

la microfilmare

la microfilmare

română germană maghiară

latină

37

Izvoare inedite: Serviciul Judeţean Bistriţa-Năsăud al Arhivelor Naţionale, fond: Protopopiatul ortodox Bistriţa. Serviciul Judeţean Cluj al Arhivelor Naţionale, fondul Episcopia ortodoxă a Vadului, Feleacului şi Clujului aflat la episcopie. Serviciul Judeţean Sibiu al Arhivelor Naţionale, fond: Mitropolia ortodoxă a Transilvaniei.

Lucrări: Baciu Viorel, „Viața religioasă în parohiile ortodoxe I, III și IV din Bistrița - file de istorie”, Editura Ioan Cutova, Bistrița, 2007. Șematismul bisericii ortodoxe din Transilvania din anul 1884. „Tabel statistic-șematism privind Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului”, în Iustinian Maramureșanul, Bunea Ioan, Baciu Ioan, ș.a. (redactori), „Îndrumător bisericesc. 1981”, Editat de Arhiepiscopia Ortodoxă Română Cluj-Napoca, 1081, p. 270-286. Vidican Alexandru (coordonator), „Protopopiatul ortodox român Bistriţa. Monografie-album”, Editura Karuna, Bistriţa, 2008.

la microfilmare

28

0.30

hârtie

DORIN DOLOGA

ISAD(G)

2014