BN-F-00097

OFICIUL PAROHIAL ORTODOX ROMÂN BISTRIȚA BÂRGĂULUI

1877-1948

niv.Fond

Parohia ortodoxă română Bistrița Bârgăului.

PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ BISTRIŢA BÂRGĂULUI (RO-Bistriţa Bârgăului)

1750 (ca.)-

În conscripția din anul 1750, 7 sate bârgăuane sunt indicate prima oară distinct, printre ele aflându-se și localitatea Bistrița Bârgăului (pe Besztercze). Ca urmare a mișcării din anii 1758-1762, de revenire la ortodoxie, conduse de Sofronie, și a emiterii edictelor de toleranță din 13 iulie 1759 și 6 noiembrie 1762 care au condus la refacerea instituțională a bisericii ortodoxe și a numirii în 4 septembrie 1761 a unui episcop ortodox în persoana lui Dionisie Novacovici, comunitatea din Bistrița Bârgăului s-a divizat confesional între ortodoxie și greco-catolicism. După cum reiese din conscripția clerului ortodox din 1767, o parte a comunității din Bistrița Bârgăului a revenit la confesiunea ortodoxă după ce pe la începutul secolului al XVIII-lea trecuse la greco-catolicism, figurând în componența Protopopiatul Sic. Odată cu extinderea graniței militare și militarizarea localităților din Valea Bârgăului la 1783 autoritățile imperiale austriece au acceptat ca locuitorii din Valea Bârgăului să-și poată păstra religia ortodoxă, fără a fi nevoiți să treacă la cea greco-catolică. Așa după cum s-a întâmplat cu toate satele din Valea Bârgăului și localitatea Bistrița Bârgăului a trecut prin procesul de sistematizare imediat după militarizare. Specificul așezărilor românești din această vale era acela că satele erau răsfirate pe toate dealurile așa încât era foarte greu, din punctul de vedere al imperialilor, de a gestiona administrativ aceste localități. Însuși preotul ortodox Vasile Pavel, istorisea la 1876 că, la militarizare, localitatea a fost sistematizată iar cele două biserici au fost mutate pe noi amplasamente, „biserica greco-ortodoxă a fost așezată în sus pe locul Bâcanilor”. Potrivit Statului Organic al Bisericii ortodoxe Române din Transilvania, elaborat în anul 1868, problemele fiecărei parohii erau conduse de sinodul parohial format din 3 membrii marcanți ai parohiei. Acesta alegea „comitetul parohial” ca organ executiv, pe preoții parohi și pe învățătorii școlilor poporale parohiale. În anul 1869 au fost alese comitetele parohiale pentru toate parohiile protopopiatului, a avut loc ședința de constituire a sinodului, comitetului și epitropiei protopopești și au fost desemnați membrii senatului școlar districtual. După 1858 școlala comunală a fost transformată în școală confesională. Învățătorul era ales de sinodul parohial, preotul era directorul școlii iar protopopul „inspectorul” școlilor din protopopiat. După 1918, toate școlile confesionale românești de dinainte de actul unirii s-au transformat în școli de stat. În anul 1948, în urma decretului nr. 358 din 1 decembrie 1948, parohia greco-catolică cu preot și credincioșii lor au fost trecuți la religia ortodoxă.

Prima preluare s-a făcut în anul 1950 de la Parohia ortodoxă Bistrița Bârgăului de către Filiala Năsăud a Arhivele Statului și apoi transferate la Filiala Bistrița în anul 1957. În 1978 s-a realizat a doua preluare. În anul 1997, cu ocazia prelucrării fondului, cele două preluări au fost comasate, rezultând un singur inventar.

Parohia ortodoxă română Bistrița Bârgăului

Principalele informații care se regăsesc în acest fond sunt : ordine şi circulare emise de protopopiat și episcopie, statutele Reuniunii de înmormântare din Bistriţa Bârgăului, corespondenţă cu oficialităţile locale şi centrale, orespondenţă cu Comitetul administrativ al fondurilor şcolare grănicereşti şi procese verbale ale şedinţelor de alegere a reprezentaţilor comunităţii Bistriţa Bârgăului în acest comitet, convocatoare şi procese verbale ale şedinţelor comitetelor parohiale şi şcolare, personal bisericesc și școlar, corespondenţă cu inspectoratul şcolar, protopopiatul şi Şcoala fundaţională din Prundul Bârgăului pe probleme şcolare, starea proprietăţilor bisericeşti, corespondenţă cu protopopiatul pe probleme de cult, raportări anuale, dări şi colecte bisericeşti, matrimoniale, eliberarea de extrase din registrele parohiale de stare civilă.

Permanent

pe probleme cronologic

10 BN

fără restricții

fără restricții

maghiară ; română

latină

709

BN-F-00154 PROTOPOPIATUL ORTODOX ROMÂN BISTRIȚA (se găsesc informații referitoare la biserica, școala conferională și comunitatea locală, ca și parohie subordonată acestul protopopiat). ; BN-F-00055 COLECŢIA REGISTRELOR PAROHIALE DE STARE CIVILĂ

Legislație : „Decretul nr. 176 privind trecerea în proprietatea statului a bunurilor bisericilor, congragațiilor, comunităților sau particularilor, ce au servit pentru funcționarea și întreținerea instituțiilor de învățământ general, tehnic sau profesional” din 2 august 1948, în „Monitorul Oficial” (partea I) nr. 177 din 3 august 1948. ; Lucrări : 1. Boca Pompei, „Vechimea documentară a localităților din județul Bistrița-Năsăud: secolele XI-XX”, în „File de istorie”, Bistrița, IV, 1976, pp. 241-255. 2. Bunea Augustin, „Statistica românilor din Transilvania în anul 1750”, în „Transilvania” XXX, Sibiu, 1901. 3. Buta Mircea Gelu, Onofreiu Adrian, Salvan Andreea, „Bârgăul sub pajura imperială”, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2011. 4. Drăganu Nicolae, „Toponimie și istorie”, Institutul de Arte Grafice „Ardealul”, Cluj, 1928. 5. Ghițan Teodor, „Istoria comunei Borgo-Bistrița de popa Vasile Pavel”, în „Arhiva Someșană” nr. 23, Năsăud, 1938, pp. 469-475. 6. Hitchins K. şi Beju I., „Conscripţia clerului ortodox transilvan din 1767”, în „Mitropolia Ardealului”, an. XXIX, nr. 7-8, Sibiu, 1984, p. 534-568. 7. Hogiu Leon, „Bistrița Bârgăului, repere monografice”, Edit. Mesagerul, Bistrița, 2012. 8. Mândrescu Gheorghe, „Biserici de lemn din Țara Năsăudului și din Ținutul Bistriței”, în „Monumente istorice și de artă religioasă din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului”, Porumb Marius (coordonator), Editura Arhiepiscopiei, Cluj-Napoca, 1982, pp. 161-192 9. Suciu Coriolan, „Dicționar istoric al localităților din Transilvania”, vol. II, Edit. Academiei R.S.R., București, 1967. 10. Timoce Emil - preot paroh, „Parohia ortodoxă română Bistrița Bârgăului I”, în „ Protopopiatul ortodox român Bistrița - Monografie Album”, Editura Karuna, 2011, Bistrița, pp. 59-61. 11. Togan N., „Românii din Transilvania la 1733”, în „Transilvania” XXIX, Sibiu, 1898. 12. Vrăsmaș Nicolae, „Izvoare monografice bârgăoane - partea I”, în „Arhiva Someșană” nr. IV, Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2005, pp. 415-431.

21

0.20

hârtie

DANA VĂRAN

ISAD(G)

2014