BN-F-00242

OFICIUL PAROHIAL GRECO-CATOLIC HERINA

1858-1975

niv.Fond

Parohia greco-catolică Herina

PAROHIA GRECO-CATOLICĂ HERINA (RO-Herina)

1701-1948

Prima menţionare a parohiei Herina a fost făcută în conscripţia din anul 1733, ca făcând parte din Arhidiaconatul „Kopraiensis” unde slujea Popa Ursul. În Conscripţia Bucow se consemnează prezenţa în localitatea Herina a unui preot unit şi a 43 de familii unite, iar în șematismul din anul 1807 este amintită ca având un număr de 335 de credincioşi. Reorganizarea bisericii greco-catolice (1835) face ca Episcopia greco-catolică de Alba-Iulia să fie împărţită în 11 decanate, fiecare având în subordine arhidiaconate. După înfiinţarea Episcopiei de Gherla (1853) existau 2 arhidiaconate şi 3 vicariate: Năsăud, Şimleul Silvaniei şi Maramureş. În anul 1882, parohia este atestată având două filii: Lechinţa şi Tonciu şi un număr de 469 de credincioşi. În anul 1906 parohia avea arondate alte două noi filii: Lechinţa, Vermeş, Galaţii şi Tonciu, în total numărând 1002 de credincioşi. Biserica de piatră a fost edificată în anul 1907, iar casa parohială în anul 1901. Filiile Tonciu şi Galaţii Bistriţei au fost arondate în anul 1947. Principalele atribuţii ale preotului au rămas aceleaşi până în zilele de astăzi, şi anume: de a administra toate sacramentele (botezul, căsătoria, împărtăşirea, înmormântarea, etc) cu excepţia hirotonisirii, de-a iniţia credincioşii în chestiuni de credinţă, fiind îndrumător moral şi spiritual al acestora, preotul avea şi îndatoriri administrative - de a ţine în bună stare matricolele, de a redacta informările cerute de Episcopie, de a administra averea bisericească, de a ajuta autorităţile civile la conscrierea tinerilor la armată şi miliţie, de a conscrie casele şi a populaţia, preotului îi revenea o sarcină importantă şi în politica sanitară a localităţii. Un rol important le revenea preoţilor şi în domeniul matrimonial, fiind cei care uneau tinerii în sfânta taină a căsătoriei, dar şi cei ce puteau influenţa decizia comisiei vicariale de separare temporară sau despărţirea definitivă a soţilor. Preoţii aveau şi îndatoriri de natură şcolară şi educaţională. Ei erau obligaţi a catehiza (a învăţa enoriaşii docmele religioase) în şcoala elementară patru ore săptămânal, în afara catehezelor din biserică. Rolul preoţilor a crescut în buna desfăşurare a procesului şcolar şi educaţional din vicariat în urma transformării şcolilor elementare naţionale în şcoli confesionale şi trecerea lor în subordinea bisericii. Prin Decretul Nr. 358/01.12.1948, biserica greco-catolică a fost desfiinţată, după care, preoţii şi credincioşii au fost obligaţi să trecacă la ortodoxism.

Fondul a fost preluat în anul 1979 și a fost reordonat, reinventariat şi pregătit pentru microfilmare în anul 1999.

PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ HERINA

O grupă importantă o constituie circularele Episcopie greco-catolice a Gherlei, Vicariatului şi Protopopiatului greco-catolic Bistriţa, dar şi corespondenţa purtată cu aceste instituţii superioare, documente ce relevă problemele de cult, financiare şi şcolare. Informaţii interesante găsim şi în protocoalele şedinţelor comitetelor şcolare şi bisericeşti. Un loc important îl ocupă documentele ce reflectă activitatea legată de şcoli. Situaţia proprietăţilor e reflectată de inventarele parohiei precum şi de documentele referitoare la veniturile şi cheltuielile parohiei. Studierea acestor documente ne permite realizarea unei priviri de ansamblu asupra stării materiale a parohiei. Situaţiile statistice vin şi ele să aducă informaţii cu privire la structura populaţiei pe categorii sociale şi sex. Aceste informaţii sunt completate cu cele desprinse din studierea documentelor referitoare la problemele matrimoniale: acordarea de dispense de căsătorie, certificate de botez şi de deces.

Permanent. O parte din documente necesită restaurate.

pe probleme cronologic

10 BN

fără restricţii

fără restricţii

română ; maghiară ; germană

latină, gotică

241

Izvoare: 1. Serviciul Judeţean Alba al Arhivelor Naţionale, fond „Mitropolia unită Blaj”. 2. Serviciul Judeţean Bistriţa-Năsăud al Arhivelor Naţionale, fond „Colecţia registre parohiale de stare civilă”. 3. Serviciul Judeţean Cluj al Arhivelor Naţionale, „Colecţia de documente Blaj”. 4. Idem, fond „Episcopia greco-catolică de Gherla”. ; Legislație: 1. „Legea pentru ratificarea concordatului cu Sfântul Scaun” din 12 iunie 1929, în C. Hamangiu, „Codul general al României”, nr. XVII, 1929, pp. 521-527. 2. „Decret Nr. 151 pentru denunțarea Concordatului încheiat între România și Sfântul Scaun la 19 mai 1927 și ratificat prin legea din 12 iunie 1929”, în „Monitorul Oficial” partea I, nr. 164 din 19 iulie 1948. 3. „Decretul Nr. 176/2 august 1948 privind trecerea în proprietatea statului a bunurilor bisericilor, congregațiilor, comunităților sau particularilor, ce au servit pentru funcționarea și întreținerea instituțiilor de învățământ general, tehnic sau profesional”, în „Monitorul Oficial”, partea I, nr. 177 din 3 august 1948. 4. „Decretul Nr. 358/1 decembrie 1948 pentru stabilirea situației de drept a fostului cult greco-catolic”, în „Monitorul Oficial”, nr. 281 din 2 decembrie 1948. ; Lucrări: 1. Boca Pompei, „Vechimea documentară a localităților din județul Bistrița-Năsăud: secolele XII-XIV”, în „File de istorie”, Bistrița, I, 1971, pp. 85-105. 2. Buzilă Ştefan, „Protopopii şi vicarii Năsăudului”, în „Arhiva Someşană", nr. 27, Năsăud, 1940, pp. 251-378. 3. Feneşan Costin, „Izvoare de demografie istorică", vol. I, Direcţia Generală a Arhivelor Statului din R.S.R., Bucureşti, 1986. 4. Miron Greta Monica, „Biserica greco-catolică din Transilvania. Cler şi enoriaşi (1697-1782)", Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2004. 5. Idem, „Biserica greco-catolică din comitatul Cluj în secolul al XVIII-lea", Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2007. 6. Popa-Andrei Mirela, „Canonici, profesori şi vicari foranei din Biserica Română Unită (1853-1918)”, Editura Mega, Cluj Napoca, 2013. 7. Retegan Simion, „Parohii, biserici şi preoţi greco-catolici din Transilvania la mijlocul secolului al XIX-lea (1849-1875)", Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2006. 8. Scurtu Elisabeta, „Biserici de lemn dispărute de pe Valea Rodnei", în „Revista Bistriţei", Bistriţa, XXVII, 2013, pp. 177-199. 9. Sematismele Episcopiei greco-catolice de Făgăraş, 1835, 1842. 10. Sematismele Episcopiei greco-catolice de Gherla, 1867, 1877, 1882, 1890, 1894, 1896, 1898, 1900, 1903, 1906, 1914, 1925, 1930, 1932, 1941, 1947. 11. Suciu Coriolan, „Dicționar istoric al localităților din Transilvania”, vol. I, Editura Academiei R.S.R., București, 1967. 12. Şotropa Virgil, „Contribuţii la istoria bisericească", în „Arhiva Someşană", nr. 21, Năsăud, 1937. pp. 453-478.

37

0.60

hârtie

FLORIN VLAȘIN

ISAD(G)

2014