BN-F-00094

OFICIUL PAROHIAL ORTODOX ROMÂN MIJLOCENII BÂRGĂULUI

1853-1973

niv.Fond

Parohia ortodoxă română Mijlocenii Bârgăului

PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ MIJLOCENII BÂRGĂULUI (RO-Mijlocenii Bârgăului)

1750 (ca.)-

Înainte de momentul unirii religioase din 1768-1701, toate comunitățile românești de pe Valea Bârgăului erau ortodoxe. Potrivit conscripțiilor Klein din 1733, preoții de pe Valea Bârgăului erau greco-catolici iar parohiile se aflau în componența Protopopiatului greco-catolic Tauriensis (Tăure). În conscripția Aron din 1750, Mijlocenii Bârgăului figurează în componența aceluiași protopopiat cu 455 credincioși, o biserică și un preot. Impunerea confesiunii greco-catolice declanșată de unirea religioasă din anii 1698-1701 a eșuat în majoritatea comunităților de pe Valea Bârgăului datorită mișcării religioase de la mijlocul secolului XVIII condusă de călugărul Sofronie, care a produs o revenire masivă la religia strămoșească ortodoxă. În conscripția clerului ortodox din 1767, parohia era iarăşi ortodoxă şi figura în componența Protopopiatului Sic. La înființarea graniței militare năsăudene (1762-1763), autoritățile imperiale au impus inițial acceptarea religiei greco-catolice de către toți grănicerii de pe teritoriul Regimentului II românesc de graniță dar, și ca urmare a emiterii unui nou decret de toleranță în 1781 care stipula că oficialii și soldații pot aparține și de cultul ortodox, la militarizarea Văii Bârgăului din anul 1783, majoritatea locuitorilor din aceste sate și-au putut păstra religia ortodoxă. După 1786, când a luat ființă Protopopiatul ortodox român al Bistriței cu sediul inițial în Rusu Bârgăului, parohia din Mijlocenii Bârgăului se afla în componența lui, subordonare care s-a păstrat fără întrerupere până astăzi. Între 1830-1855, când protopop a fost parohul local Terente Bogat, sediul protopopiatului a fost în Mijlocenii Bârgăului. Biserica parohială a fost construită din piatră între anii 1650-1660, în locul celei vechi din lemn. Este cea mai veche biserică de pe Valea Bârgăului. În anul 1834, în urma unui trăsnet, biserica a ars și clopotele s-au topit. Imediat după acest eveniment biserica a fost refăcută și s-au cumpărat alte 3 clopote. În anul 1930 s-a finalizat și sfințit construcția bisericii actuale. Funcția principală a preotului în comunitate era aceea de păstor spiritual, garant al valorilor religioase, naționale și morale. Biserica era cadrul în care se transmiteau către enoriași învățăturile moralei creștine dar și informații de interes public. Preotul întocmea periodic statistici și rapoarte referitoare la numărul sau starea credincioșilor săi. Un alt atribut important al parohiilor era cel de consemnare a datelor de stare civilă. Până în anul 1895 când s-au constituite pe lângă notariate oficii de stat de stare civilă, singurele înregistrări privind nașterile, căsătoriile și decesele pot fi regăsite în registrele parohiale de stare civilă. Conform Statului Organic al Bisericii ortodoxe Române din Transilvania elaborat în anul 1868, problemele fiecărei parohii erau conduse de sinodul parohial format din 3 membrii marcanți ai parohiei, care alegea „Comitetul parohial” ca organ executiv, pe preoții parohi și pe învățătorii școlilor poporale parohiale. În anul 1869 au fost alese comitetele parohiale pentru toate parohiile protopopiatului, a avut loc ședința de constituire a sinodului, comitetului și epitropiei protopopești și au fost desemnați membrii senatului școlar districtual. După 1858 școlile comunale au fost transformate în școli confesionale. Învățătorul era ales de sinodul parohial, preotul era directorul școlii iar protopopul „inspectorul” școlilor din protopopiat. Dependența învățământului sătesc de organele bisericești s-a păstrat până în anul 1918 când statul român a preluat administrarea procesului de învățământului din ciclul elementar.

Există două preluări în 1950 și 1978, care în anul 1997 au fost comasate cu ocazia fondării, reordonării, inventarierii și pregătirii pentru microfilmare, rezultând un singur inventar.

Parohia ortodoxă Mijlocenii Bârgăului

Principalele informații care se regăsesc în documentele acestui fond sunt : ordine şi circulare emise de protopopiat și episcopie, corespondenţă cu oficialităţile locale şi centrale, corespondenţă cu Administraţia fondurilor grănicereşti năsăudene, publicaţii de concurs pentru acordarea de burse de studii, corespondenţă cu caracter politic, cultural sau personal expediate între asociaţii culturale și personalităţi locale, convocatoare şi procese verbale ale şedinţelor comitetelor parohiale şi şcolare, corespondenţă privind viaţa religioasă, culturală şi socială a comunităţii, treceri de la o religie la alta, personal bisericesc și școlar, administrarea școlii confesionale, organizarea procesului de învățământ și situații școlare, administrarea proprietăţilor parohiei (vinderea, cumpărarea, arendarea, construcții şi întreţinerea lor), situaţii statistice privind biserica, şcoala şi mişcarea populaţiei, documente financiar-contabile, matrimoniale, eliberarea de extrase din registrele parohiale de stare civilă. Registrele sunt : de intrare-ieșire, cu procese verbale de ședință a comitetului parohial, financiar-contabile.

Permanent

pe probleme cronologic

10 BN

fără restricții

fără restricții

română ; maghiară

latină

706

BN-F-00154 PROTOPOPIATUL ORTODOX ROMÂN BISTRIȚA (se găsesc informații referitoare la biserica, școala confesională și comunitatea locală, ca și parohie subordonată acestul protopopiat) ; BN-F-00055 COLECŢIA REGISTRELOR PAROHIALE DE STARE CIVILĂ

Legislație : „Decretul nr. 176 privind trecerea în proprietatea statului a bunurilor bisericilor, congragațiilor, comunităților sau particularilor, ce au servit pentru funcționarea și întreținerea instituțiilor de învățământ general, tehnic sau profesional” din 2 august 1948, în „Monitorul Oficial” (partea I) nr. 177 din 3 august 1948. ; Lucrări : 1. Bunea Augustin, „Statistica românilor din Transilvania în anul 1750”, în „Transilvania” XXX, Sibiu, 1901. 2. Boca Pompei, „Vechimea documentară a localităților din județul Bistrița-Năsăud: secolele XI-XX”, în „File de istorie”, Bistrița, IV, 1976, pp. 241-255. 3. Buta Mircea Gelu, Onofreiu Adrian, Salvan Andreea, „Bârgăul sub pajura imperială”, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2011. 4. Hitchins K. şi Beju I., „Conscripţia clerului ortodox transilvan din 1767”, în „Mitropolia Ardealului”, an. XXIX, nr. 7-8, Sibiu, 1984, p. 534-568. 5. Mănarcă George, „Monografia satului Mijlocenii Bârgăului, comuna Josenii Bârgăului”, mss., la A.N. B-N. 6. Moldovan Mihai - preot paroh, „Parohia ortodoxă română Mijlocenii Bârgăului”, în „Protopopiatul ortodox român Bistrița - Monografie Album”, Editura Karuna, Bistrița, 2011, p. 129. 7. Suciu Coriolan, „Dicționar istoric al localităților din Transilvania”, vol. II, Edit. Academiei R.S.R., București, 1967. 8. Togan N., „Românii din Transilvania la 1733”, în „Transilvania” XXIX, Sibiu, 1898. 9. ***„Biserica din Mijlocenii Bârgăului”, în „Gazeta Bistriței”, X, nr.28-29, 27 septembrie 1930, p. 4.

26

0.85

hârtie

DANAVĂRAN

ISAD(G)

2014