BN-F-00193

OFICIUL PAROHIAL GRECO-CATOLIC FLOREȘTI

1923-1956

niv.Fond

PAROHIA GRECO-CATOLICĂ FLOREȘTI

PAROHIA GRECO-CATOLICĂ FLOREŞTI (RO-Floreşti)

1701 (ca.)-1948

În anul 1733 la Floreşti este pomenită o parohie greco-catolică. În anul 1762 un preot şi 12 familii (17,39 %) din Floreşti s-au declarat greco-catolice, iar 3 preoţi şi 57 familii (82,60) s-au declarat ortodoxe, biserica fiind atribuită greco-catolicilor. Ulterior parohia a redevenit greco-catolică. Actele normative care au reglementat activitatea parohiei au fost declaraţiile de unire cu biserica Romei din 21 martie şi iunie 1697, 07.10.1698, 05.09.1700, ianuarie 1701, diplomele de unire cu biserica Romei din februarie 1699 şi 19.03.1701, decretele nr. 151/17.07.1948, nr. 176/02.08.1948 şi nr. 358/30.11.1948 ale Prezidiului Marii Adunări Naţionale. În anul 1733 este menţionată existenţa la Floreşti a unei biserici de lemn şi a unei case parohiale. În anul 1762 aici este înregistrată 1 biserică şi o casă parohială. În anul 1835 aceasta purta hramul Sfântul Nicolae. La 01.08.1865 comunitatea din Floreşti a încheiat un contract cu maistrul Laurenţiu Zottich din Livada pentru construirea bisericii. Credincioşii se angajau să adune materialele necesare şi să plătească maistrului constructor 3350 florini. În anul 1869 biserica de zid cu hramul Sfintei Treimi era terminată. În anul 1733 biserica greco-catolică din Floreşti dispunea de terenuri arabile de 4 cubuli (circa 2 iugăre). În anul 1750 aceasta poseda 1 teren intravilan, 4 cubuli teren arabil (2 iugăre) şi fânaţ de 2 care (1 iugăr). În anul 1762 aceasta poseda 5 cubuli teren arabil (2,5 iugăre) şi fânaţe de 31 care (15,5 iugăre). În anul 1853 credincioşii din Floreşti au donat câteva delniţe pentru a constitui porţiunea canonică a preotului (terenurile folosite de către preot), au dat preotului o porţiune lată de 3 stânjeni la capătul cânepiştilor aflate în partea de jos a satului ca loc pentru arat şi s-au angajat ca fiecare familie să dea preotului o mierţă de grăunţe cucuruz şi una de ovăz anual. Porţiunea canonică s-a mărit cu fânaţe de 7 care şi teren arabil de 5 metr. sămânţă cânepă. În anul 1947 parohia poseda 37 iugăre şi 749 stânjeni pătraţi de teren (din care 6 iugăre şi 1085 stânjeni pătraţi teren arabil, 11 iugăre şi 64 stânjeni pătraţi fânaţe, 18 iugăre şi 800 stânjeni pătraţi păşune şi 1 iugăr şi 400 stânjeni pătraţi pădure). ; În anul 1733 la Floreşti activau preoţii greco-catolici Vartolomei şi Ioan. În anul 1750 aici funcţiona 1 preot, 1 cantor şi 1 îngrijitor al sacristiei, iar în anul 1762 aici activau 4 preoţi. În perioada 1824-1844 la Floreşti a activat preotul Ioan Rus. După ce între anii 1844-1845 parohia a fost administrată interimar de către preotul Agrişan Ioan din Mogoşeni, în intervalul 1846-1890 la Floreşti a funcţionat preotul Ioan Mureşan. Lui Ioan Mureşan i-a urmat în perioada 1890-1930 preotul Grigore Mureşan. În intervalul 1924-1930 alături de Grigore Mureşan la Floreşti a funcţionat ca şi capelan (preot ajutător), iar între 1932-1948 ca şi preot, Teodor Oprea. Parohia greco-catolică Floreşti a făcut parte în perioada 1733-1767 din Protopopiatul greco-catolic Tăure şi între 1835-1948 din Protopopiatul greco-catolic Beclean, care au aparţinut în perioada 1733-1853 de Episcopia greco-catolică de Făgăraş (episcopie înfiinţată în anul 1721) şi în perioada 1853-1948 de Episcopia greco-catolică de Gherla (episcopie înfiinţată în anul 1853). În perioada 1867-1948 filia (filiala) Mogoşeni a aparţinut de parohia Floreşti. Biserica de zid din Mogoşeni a fost construită în anul 1910. În anul 1947 filia Mogoşeni dispunea de 9 iugăre şi 610 stânjeni pătraţi de teren (dintre care 5 iugăre şi 271 stânjeni pătraţi teren arabil, 3 iugăre şi 719 stânjeni pătraţi fânaţe şi 1220 stânjeni pătraţi păşune).

Fondul a fost preluat în anul 1978 și a fost prelucrat în anul 2011.

Parohia ortodoxă română Floreşti.

Privind aniversările şi comemorările, problemele religioase şi confesionale, organizarea parohiei, administrarea proprietăţilor bisericeşti şi şcolare, construcţia şi administrarea bisericii, casei parohiale cu anexe, şcolii şi monumentului eroilor, de personal bisericesc şi şcolar, încercarea de a se reintroduce prestaţia în natură în favoarea preotului sau răscumpărarea acesteia în bani, conferinţele preoţeşti, înfiinţarea şi activitatea asociaţiilor religioase, datele statistice bisericeşti-şcolare, şcolare, de stare civilă, schimbarea numelui comunelor Vireag în Floreşti şi Mogoşmort în Mogoşeni, administrative, politice, culturale, credincioşii plecaţi în Vechiul Regat, educaţia rutieră, adunarea antirevizionistă şi constituirea Subsecţiei Floreşti a Ligii antirevizioniste, străjereşti, abuzuri maghiare, sanitare, sociale, infracţionale, sindicale, jurământul paznicilor agricoli, colectele, bugetele, conturile de gestiune şi financiare.

Permanent.

Pe probleme cronologic

10 BN

Fără restricţii.

Fără restricţii.

română ; maghiară

latină

980

Izvoare inedite: Serviciul Judeţean Alba al Arhivelor Naţionale, fond: Mitropolia unită Blaj. Serviciul Judeţean Cluj al Arhivelor Naţionale, Colecţia de documente Blaj. Idem, fond: Episcopia greco-catolică de Gherla. ; Legislaţie: „Monitorul Oficial al României”, nr. 164 din 19.07.1948, partea I A. Ibidem, nr. 177 din 03.08.1948, partea I A. Ibidem, nr. 281 din 02.12.1948, partea I A. ; Lucrări: Feneşan Costin, „Izvoare de demografie istorică”, vol. I, Direcţia Generală a Arhivelor Statului din R.S.R., Bucureşti, 1986. Kadar Jozsef, Taganyi Karoly, Rethy Laszlo, „Szolnok-Dobokavarmegye Monographiaja”, Kiadja Szolnok-Dobokavarmegye Kozonsege, VII kotet, Deesen, 1905. Retegan Simion, „Parohii, biserici şi preoţi greco-catolici din Transilvania la mijlocul secolului al XIX-lea (1849-1875)”, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2006. Şematismele Episcopiei greco-catolice de Făgăraş din 1835 şi 1842 şi ale Episcopiei greco-catolice de Gherla din 1867, 1877, 1882, 1890, 1894, 1896, 1898, 1900, 1903, 1906, 1914, 1925, 1930, 1932, 1941, 1947.

26

0.30

hârtie

DORIN DOLOGA

ISAD(G)

2014