BN-F-00506

OFICIUL PAROHIAL GRECO-CATOLIC CRISTEŞTII-CICEULUI

1877-1968

niv.Fond

PAROHIA GRECO-CATOLICĂ CRISTEȘTII-CICEULUI

PAROHIA GRECO-CATOLICĂ CRISTEȘTII-CICEULUI (RO-Cristeștii-Ciceului)

1701 (ca.)-1948

Denumirea oficială a instituţiei a fost Parohia greco-catolică Cristeştii-Ciceului. Ea s-a înfiinţat în urma unirii cu biserica Romei din anul 1701 prin transformarea parohiei ortodoxe şi s-a desfiinţat în anul 1948. În anul 1733 la Cristeştii-Ciceului exista o parohie greco-catolică. Actele normative care au reglementat activitatea parohiei au fost declaraţiile de unire cu biserica Romei din 21 martie şi iunie 1697, 07.10.1698, 05.09.1700, ianuarie 1701, diplomele de unire cu biserica Romei din februarie 1699 şi 19.03.1701, decretele nr. 151/17.07.1948, nr. 176/02.08.1948 şi nr. 358/30.11.1948 ale Prezidiului Marii Adunări Naţionale. În perioada 1867-1930 la Cristeştii Ciceului s-a aflat sediul protopopiatului cu acelaşi nume. Funcţia parohiei era în primul rând una religioasă şi confesională, dar şi una administrativă privind bunurile bisericeşti, de personal, şcolară, de stare civilă şi financiară. Parohia era condusă de către preot, ajutat de curatoratul bisericesc şi de senatul şcolar. Adunarea credincioşilor hotăra în problemele importante și alegea curatoratul bisericesc şi senatul şcolar. Principalele atribuţii, în acelaşi timp şi obligaţii ale preotului erau cea sacramentală şi cea pastorală. În anul 1762 un preot şi 104 familii (94,54 %) din Cristeştii Ciceului s-au declarat greco-catolice, iar 6 familii (5,45 %) s-au declarat ortodoxe, biserica fiind atribuită greco-catolicilor. În anul 1733 nu este menţionată existenţa unei biserici de lemn la Cristeştii Ciceului, ci numai a unei case parohiale. Biserica de la Cristeştii Ciceului cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril a fost construită în anul 1746. Biserica era de piatră cu turn de lemn, fiind acoperită cu şindrilă. În anul 1750 este menţionată existenţa unei biserici la Cristeştii Ciceului. În anul 1762 aici este înregistrată 1 biserică şi 2 case parohiale. În anul 1895 într-un mare incendiu a ars jumătate din sat, biserica, precum şi casa parohială şi şcoala. Biserica de piatră din Cristeştii Ciceului a fost refăcută în anul 1897, când a suferit transformări radicale, fiind alungită, adăugându-i-se un turn de piatră. Absida semicirculară a altarului provine de la aceeaşi refacere. În anul 1733 biserica greco-catolică din Cristeştii Ciceului dispunea de terenuri arabile de 5 cubuli (2,5 iugăre) şi fânaţ de 2 care (1 iugăr). În anul 1750 aceasta poseda 1 teren intravilan şi 4 cubuli teren arabil (2 iugăre). În anul 1762 biserica din Cristeştii Ciceului deţinea 7 şi 1/2 cubuli teren arabil (3,75 iugăre) şi fânaţe de 4 care (2 iugăre). În anul 1947 parohia avea 33 iugăre și 1375 stânjeni pătrați de teren (din care 22 iugăre şi 311 stânjeni teren arabil, 9 iugăre şi 1064 stânjeni pătraţi fânaţe, 2 iugăre păşune). În anul 1733 la Cristeştii Ciceului activa preotul greco-catolic Filimon. În anul 1750 aici funcţiona 1 preot, 1 cantor şi 1 îngrijitor al sacristiei. În anul 1762 aici funcţiona 1 preot greco-catolic. În anul 1767 protopopul de Tăure, Teodor, care fusese hirotonit în Moldova şi fusese acceptat de către episcopul greco-catolic Petru Pavel Aron, îşi avea reşedinţa la Cristeştii Ciceului. În anul 1769 preotul Teodor (Thodor) din Cristeştii Ciceului primea un ajutor de 12 florini renani din cei 10000 florini renani acordaţi de către împărăteasa Maria Tereza preoţilor români din Episcopia greco-catolică de Făgăraş pentru întărirea greco-catolicismului. În catalogul în care au fost înscrişi preoţii care au primit acest ajutor în anul 1768 se menţionează faptul că Teodor (Thodor) era protopop de Tăure. În anul 1835 la Cristeştii Ciceului a activat preotul Vasile Farkas, între 1842-1854 Teodor Deac, iar între 1854-1861 protopopul Iosif Orianu (născut în anul 1827, hirotonit în anul 1853, transferat în fruntea Protopopiatului Olpret; încetat din viaţă în anul 1908). În perioada 1861-1875 aici a activat preotul Ioan Pop (născut în anul 1833, hirotonit în anul 1858, devenit în anul 1866 protopop), în perioada 1875-1882 Ioan Oltean (născut în anul 1834, hirotonit în anul 1859; în perioada 1877-1882 Ioan Oltean a fost protopop), în perioada 1883-1885 Olimpiu Pop, între 1885-1895 Virgil Oltean (născut în anul 1862, hirotonit în anul 1885; în perioada 1890-1894 acesta a fost şi notar al Protopopiatului Cristeştii Ciceului; încetat din viaţă la 2 septembrie 1895), în intervalul 1895-1911 George Isaiu (născut în anul 1859 la Ilişua, absolvent al Seminarului Teologic de la Gherla şi hirotonit în anul 1884; numit ca preot în anul 1884 la Matei; încetat din viaţă în anul 1911), între 1912-1940 Emil Meruţiu (născut în anul 1875, hirotonit în anul 1901), iar în intervalul 1941-1948 Victor Meruţiu. Parohia se subordona protopopiatului, episcopiei, mitropoliei și papei de la Roma. În perioada 1733-1767 parohia greco-catolică Cristeştii Ciceului a făcut parte din Protopopiatul greco-catolic Tăure, între 1835-1842 din Protopopiatul greco-catolic Chiuza, în intervalul 1867-1930 din Protopopiatul greco-catolic Cristeştii Ciceului, iar în perioada 1932-1948 din Protopopiatul greco-catolic Beclean, care au aparţinut în perioada 1733-1853 de Episcopia greco-catolică de Făgăraş (episcopie creată în anul 1721) şi în perioada 1853-1948 de Episcopia greco-catolică de Gherla (episcopie creată în anul 1853). În perioada 1877-1948 filia (filiala) greco-catolică Uriu a aparţinut de parohia Cristeştii Ciceului. Biserica de zid din Uriu cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril a fost construită în anul 1934. În anul 1947 filia Uriu avea 24 iugăre de teren (din care 10 iugăre și 800 stânjeni pătrați teren arabil, 12 iugăre și 800 stânjeni pătrați fânațe, 1 iugăr pășune).

Fondul a fost preluat în anul 1985 și a fost prelucrat în anul 2007.

PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ CRISTEȘTII-CICEULUI.

Privind sărbătorile religioase şi aviaţiei române, eroilor aviaţiei române, probleme religioase, confesionale, sectele, organizarea parohiei, proprietăţile bisericeşti şi şcolare, construcţia şi administrarea bisericilor, şcolilor şi anexelor casei parohiale, de personal, conferinţele preoţeşti, asociaţiile religioase, datele statistice bisericeşti şi şcolare, probleme şcolare, economice şi a proprietăţilor credincioşilor, sociale, privind angajarea sergenţilor la Prefectura Poliţiei Cluj, întemeierea secţiilor Societăţii Invalizilor de Război şi Ligii Antirevizioniste, membrii judecătoriei comunale, înfiinţarea comitetelor care să asigure tranziţia dintre evacuarea autorităţilor româneşti şi instalarea autorităţilor maghiare, de stare civilă, donaţiile, bugetele şi financiare ale parohiei Cristeştii Ciceului şi filiei (filialei) Uriu.

Permanent.

Pe probleme cronologic.

10 BN

Fără restricţii.

Fără restricţii.

română maghiară

latină

540

Izvoare inedite: Serviciul Judeţean Alba al Arhivelor Naţionale, fond: Mitropolia unită Blaj. Serviciul Judeţean Cluj al Arhivelor Naţionale, Colecţia de documente Blaj. Idem, fond: Episcopia greco-catolică de Gherla. Legislaţie: „Monitorul Oficial al României”, nr. 164 din 19.07.1948, partea I A. Ibidem, nr. 177 din 03.08.1948, partea I A. Ibidem, nr. 281 din 02.12.1948, partea I A. Lucrări: Feneşan Costin, „Izvoare de demografie istorică”, vol. I, Direcţia Generală a Arhivelor Statului din R.S.R., Bucureşti, 1986. Kadar Jozsef, Tagany Karoly, Rethy Laszlo, „Szolnok Dobokavarmegye monographiaja”, vol. II, Kiadja Szolnok-Dobokavarmegye kozonsege, Deesen, 1900. Szasz Ștefan, „Cetatea Ciceului și comuna Uriu”, 2010. Şematismele Episcopiei greco-catolice de Făgăraş din 1835 şi 1842 şi ale Episcopiei greco-catolice de Gherla din 1867, 1877, 1882, 1890, 1894, 1896, 1898, 1900, 1903, 1906, 1914, 1925, 1930, 1932, 1941, 1947. Tătar Ana, Urian Cornel, Tătar Iacob, „Cristeștii Ciceului. Istorie și actualitate”, 2009.

28

0.60

hârtie

DORIN DOLOGA

ISAD(G)

2014