BN-F-00274

OFICIUL PAROHIAL GRECO-CATOLIC BORLEASA

1892-1958

niv.Fond

PAROHIA GRECO-CATOLICĂ BORLEASA

PAROHIA GRECO-CATOLICĂ BORLEASA (RO-Borleasa)

1701 (ca.)-1867 (ca.)

Denumirea oficială a instituţiei a fost Parohia greco-catolică Borleasa. Ea s-a înfiinţat în urma unirii cu biserica Romei din anul 1701 prin transformarea parohiei ortodoxe şi s-a desfiinţat în jurul anului 1867 când Borleasa a devenit filie (filială) a parohiei Târlişua. În anul 1733 la Borleasa exista o parohie greco-catolică. Actele normative care au reglementat activitatea parohiei au fost declaraţiile de unire cu biserica Romei din 21 martie şi iunie 1697, 07.10.1698, 05.09.1700, ianuarie 1701, diplomele de unire cu biserica Romei din februarie 1699 şi 19.03.1701, decretele nr. 151/17.07.1948, nr. 176/02.08.1948 şi nr. 358/30.11.1948 ale Prezidiului Marii Adunări Naţionale. Funcţia parohiei era în primul rând una religioasă şi confesională, dar şi una administrativă privind bunurile bisericeşti, de personal, şcolară, de stare civilă şi financiară. Parohia era condusă de către preot, ajutat de curatoratul bisericesc şi de senatul şcolar. Adunarea credincioşilor hotăra în problemele importante și alegea curatoratul bisericesc şi senatul şcolar. Principalele atribuţii, în acelaşi timp şi obligaţii ale preotului erau cea sacramentală şi cea pastorală. În anul 1762 1 preot şi 15 familii (circa 75 locuitori) din Borleasa s-au declarat greco-catolici, iar 48 familii (circa 240 locuitori) s-au declarat ortodoxe, biserica fiind atribuită greco-catolicilor. Ulterior parohia a redevenit greco-catolică. În anul 1733 la Borleasa nu exista biserică şi nici casă parohială. În anul 1750 aici este menţionată existenţa unei biserici de lemn. În anul 1762 la Borleasa era înregistrată 1 biserică de lemn şi 1 casă parohială. Biserica de lemn din Borleasa avea în anul 1835 hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril. În anul 1844 a fost construită o nouă biserică de lemn cu Hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril. Biserica de zid din Borleasa cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril a fost construită în intervalul 1934-1939, fiind sfinţită în anul 1947. În anul 1733 parohia greco-catolică Borleasa dispunea de 7 cubuli teren arabil (3,5 iugăre) şi fânaţ de 2 care (1 iugăr). În anul 1750 biserica deţinea terenuri arabile de 4 cubuli (2 iugăre). În anul 1762 parohia Borleasa poseda terenuri arabile de 6 cubuli (3 iugăre) şi fânaţe de 5 care (2,5 iugăre). În anul 1947 filia (filiala) Borleasa avea 13 iugăre de teren (din care 9 iugăre teren arabil, 2 iugăre fânaţ şi 2 iugăre păşune). În anul 1733 la Borleasa activau preoţii Toader şi Ioan, care s-au declarat greco-catolici. În anul 1750 aici funcţionau 1 preot, 1 cantor şi 1 îngrijitor al sacristiei. În 1762 la Borleasa funcţiona 1 preot greco-catolic. În anul 1769 preotul greco-catolic Ioan din Borleasa primea un ajutor de 12 florini din cei 10 000 de florini acordaţi de către Consiliul de Stat austriac preoţilor greco-catolici din Transilvania pentru consolidarea unirii cu biserica Romei. În perioada 1835-1842 aici a funcţionat Atanasie Pop (în anul 1835 activa ca preot şi la Târlişua). În jurul anului 1844 Atanasie Pop a încetat din viaţă. În intervalul 1844-1863 aici a activat Anton Bodea. Rămaşi fără preot, credincioşii din Borleasa au apelat la preotul din Spermezeu. Credincioşii au fost nemulţumiţi deoarece preotul din Spermezeu servea numai odată la 2 săptămâni în biserica din Borleasa şi cerea achitarea imediată a serviciilor bisericeşti, astfel că au cerut în anul 1864 protopopului ca la Borleasa să slujească un preot din Târlişua sau Agrieş. În această situaţie Borleasa a fost afiliată parohiei Târlişua (în anul 1867 Borleasa era filie la Târlişua), fapt care s-a menţinut până în anul 1948. În perioada 1867-1948 la Borleasa au activat preoţii din Târlişua. Astfel, în perioada 1867-1886 aici a funcţionat preotul George Pop, între 1887-1895 Ioan Purja, în intervalul 1896-1902 George Manciu, iar între anii 1903-1932 Ioan Băieşu. După ce în intervalul 1932-1933 aici a slujit Liviu Hales, între anii 1933-1941 la Borleasa a funcţionat Sever Pop, în 1941 Grigore Boca, între 1942-1943 Octavian Băieşu, iar între 1943-1948 Vasile Mireşan. Parohia se subordona protopopiatului, episcopiei, mitropoliei și papei de la Roma. Parohia greco-catolică Borleasa a făcut parte în intervalul 1733-1767 din Protopopiatul greco-catolic Tăure, iar în perioada 1835-1842 din Protopopiatul greco-catolic Chiuza, care aparţineau de Episcopia greco-catolică de Făgăraş (episcopie creată în anul 1721). În perioada 1867-1948 Borleasa a fost filie (filială) a parohiei Târlişua şi a aparţinut în perioada 1867-1930 de Protopopiatul greco-catolic Ciceu Cristur, iar în intervalul 1932-1948 de Protopopiatul greco-catolic Beclean, care făceau parte din Episcopia greco-catolică de Gherla (episcopie creată în anul 1853).

Fondul a fost preluat în anul 1980 și a fost prelucrat în anul 2005.

Parohia ortodoxă română Târlişua.

Privind probleme religioase, construcţia, reparaţia şi sfinţirea bisericilor din Borleasa şi Târlişua, de personal, şcolare, judiciare, financiare.

Permanent.

Pe probleme cronologic.

10 BN

Fără restricţii.

Fără restricţii.

română

latină

273

Izvoare inedite: Serviciul Judeţean Alba al Arhivelor Naţionale, fond: Mitropolia unită Blaj. Serviciul Judeţean Cluj al Arhivelor Naţionale, Colecţia de documente Blaj. Idem, fond: Episcopia greco-catolică de Gherla. Legislaţie: „Monitorul Oficial al României”, nr. 164 din 19.07.1948, partea I A. Ibidem, nr. 177 din 03.08.1948, partea I A. Ibidem, nr. 281 din 02.12.1948, partea I A. Lucrări: Feneşan Costin, „Izvoare de demografie istorică”, vol. I, Direcţia Generală a Arhivelor Statului din R.S.R., Bucureşti, 1986. Kadar Jozsef, Tagany Karoly, Rethy Laszlo, „Szolnok Dobokavarmegye monographiaja”, vol. V, Kiadja Szolnok-Dobokavarmegye kozonsege, Deesen, 1901. Miron Greta Monica, „...porunceşte, scoale-te, du-te, propovedueşte... Biserica greco-catolică din Transilvania. Cler şi enoriaşi (1697-1782)”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2004. Pădurean Augustin, „Târlişua. Monografie”, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2008. Retegan Simion, „Parohii, biserici şi preoţi greco-catolici din Transilvania la mijlocul secolului al XIX-lea (1849-1875)”, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2006. Şematismele Episcopiei greco-catolice de Făgăraş din 1835 şi 1842 şi ale Episcopiei greco-catolice de Gherla din 1867, 1877, 1882, 1890, 1894, 1896, 1898, 1900, 1903, 1906, 1914, 1925, 1930, 1932, 1941, 1947.

6

0.15

hârtie

DORIN DOLOGA

ISAD(G)

2014