ANR - BISTRIȚA-NĂSĂUD

BISTRIȚA-NĂSĂUD

ARHIVELE NAȚIONALE - SERVICIUL JUDEŢEAN BISTRIŢA-NĂSĂUD

FILIALA ARHIVELOR STATULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD DIRECȚIA JUDEȚEANĂ BISTRIȚA-NĂSĂUD A ARHIVELOR NAȚIONALE

Structură teritorială a Arhivelor Naționale, instituţie creatoare și deţinătoare de arhivă

Județul Bistrița-Năsăud, localitatea Bistriţa, str. Gării, nr. 3-5

0263-203249

0263-203249

bistritanasaud@arhivelenationale.ro

Șef serviciu, Dr Cornelia Vlașin

Legea pentru organizarea Arhivelor Statului din anul 1925 prevedea la art.5 posibilitatea ca pe lângă direcțiile regionale înființate la începutul anilor 20 să poată fi organizate şi alte direcții în funcție de posibilitățile ce se vor ivi. Bogatele colecții de documente, arhivele unor instituții particulare și de stat aflate în depozitele muzeului năsăudean, au cântărit greu în luarea deciziei ca la Năsăud să se poată înființa o subdirecție a Arhivelor Statului. Constantin Moisil, directorul general al Arhivelor Statului, într-o scrisoare din 06 septembrie 1936, trimisă unchiului său la Năsăud Iuliu Moisil, arăta condițiile în care se putea înființa subdirecția. Se cerea ca, în conformitate cu legea Arhivelor Statului, întemeietorii Muzeului năsăudean, în cazul când doreau înființarea unei instituții a Arhivelor Statului la Năsăud, trebuiau să doneze statului arhivele particulare şi biblioteca muzeului. Discuţiile au durat mai bine de un an până ce s-a putut perfecta înţelegerea. Prin Decizia nr.191198 din 13 noiembrie 1937 a Ministerului Educaţiei Naţionale, Direcţiunea Învăţământului Superior s-a înfiinţat, începând cu data de 10 noiembrie 1937, Subdirecţia Arhivelor Statului Năsăud, avându-l în frunte, ca director onorific pe Iuliu Moisil. Potrivit aceleiaşi decizii, subdirecţia cuprindea: „a) Toate arhivele vechi ale autorităţilor civile, bisericeşti şi militare ale statului, judeţului şi comunelor din actualul judeţ al Năsăudului; b) Arhiva, biblioteca şi obiectele de muzeu ale societăţii „Muzeul năsăudean”, din momentul în care vor fi dăruite statului; c) Arhivele şi bibliotecile instituţiilor grănicereşti şi ale persoanelor particulare din acest judeţ, care vor fi depuse la această direcţie.” Dispoziţia stabilea clar aria de competenţă a subdirecţiei, ea restrângându-se la teritoriul din acea vreme a judeţului Năsăud. S-a discutat mult cu referire la faptul că această nouă instituţie a Arhivelor Statului ar fi fost subordonată implicit Direcţiei regionale Cluj a Arhivelor Statului ea fiind doar o subdirecţie a ei. Nimic mai neadevărat. Legea de organizare a Arhivelor Statului spunea foarte clar la art.5 că atunci „ când necesitatea o va cere se vor putea înfiinţa direcţiuni şi în alte regiuni ale ţării”. Nepomenindu-se nimic de o subordonare regională a Subdirecţiei de la Năsăud. De altfel şi documentele aflate în fondul documentar al Subdirecţiei Năsăud atestă acest lucru, toate instrucţiunile, rapoartele şi corespondenţa se purtau direct cu Direcţia Generală a Arhivelor Statului de la Bucureşti. Aşadar, organizarea şi funcţionarea acestei subdirecţii s-a făcut în conformitate cu legea, regulamentul şi dispoziţiile referitoare la activitatea Arhivelor Statului iar localul şi cheltuielile pentru plata funcţionarilor au fost puse la dispoziţie, în mod provizoriu, de către Regia cooperativă „Regna” din Bistriţa până la începutul anului financiar, în aprilie 1938. După această dată plata cheltuielilor legate de funcţionarea subdirecţiei au fost preluate de către Direcţia Generală a Arhivelor Statului. Imediat după înfiinţarea subdirecţiei s-a trecut la organizarea materialului arhivistic adunat pe trei secţiuni: I. Arhiva veche a Bistriţei; II. Arhiva Districtului românesc autonom al Năsăudului; III. Arhiva Muzeului năsăudean alcătuită din fondurile şi colecţiile personale donate de personalităţile locale. După mai puţin de trei ani de la înfiinţare, în timpul ocupaţiei nordului Transilvaniei de către Ungaria, subdirecţia şi-a încetat, practic, activitatea. Depozitele de arhivă au fost sigilate de noile autorităţi iar cea mai mare parte a personalului a fost concentrat pe front. Singur, Iuliu Moisil a continuat să aibă grijă de fondurile documentare. În 24 septembrie 1942 autorităţile maghiare au luat cu forţa arhiva oraşului Bistriţa şi au transportat-o la sediul prefecturii din Bistriţa, acolo de unde a fost ea adusă în anul 1935. La începutul lunii octombrie 1944 această arhivă a fost împachetată şi evacuată de către autorităţile maghiare în retragere. În zilele de 12-13 octombrie ostași ai trupelor horthyste au pătruns în localul Muzeului năsăudean, unde se afla şi sediul subdirecţiei şi au încercat să distrugă bunurile aflate acolo. Din cauza timpului scurt nu au reuşit decât să distrugă câteva tablouri şi fotografii pe sticlă. Arhiva oraşului Bistriţa a fost retrocedată României abia după încheierea tratatului de pace din februarie 1947. Reluarea relaţiilor de serviciu fostei subdirecţii cu Direcţia Generală a Arhivelor Statului şi reactivarea ei s-a făcut după reinstaurarea administraţiei româneşti în Ardealul de nord. Primul contact oficial între Direcţia Generală a Arhivelor Statului şi subdirecţia de la Năsăud a avut loc abia la 19 mai 1945 când directorul general de atunci, Aurelian Sacerdoţeanu, îi scria lui Iuliu Moisil că „ sunt ani de zile de când o soartă neprielnică a rupt legăturile dintre noi”. Totodată, conducerea Arhivelor Statului din România îi arăta directorului onorific al subdirecţiei că „ Pentru a putea face din subdirecţiunea Dvs. o instituţie cu adevărat culturală şi la egalitate cu celelalte, vă rugăm să ne comunicaţi situaţia actuală a arhivei şi să ne propuneţi ceea ce credeţi de folos viitorului ei”. În adresa cu nr. 2015 din 11 septembrie 1946 directorul general al Arhivelor Statului Aurelian Sacerdoţeanu, răspunzând unei cereri a directorului Arhivelor Statului de la Năsăud, preciza că „ raza de control şi concentrare a arhivei acelei Direcțiuni este numai județul Năsăud. Redeschiderea oficială a Direcţiei Arhivelor Statului din Năsăud s-a făcut în mod festiv şi a avut loc duminică 16 martie 1947, eveniment la care au fost invitate toate oficialităţile şi personalităţile locale. Arhivele au mai funcționat în localul Internatului „George Coșbuc” până în anul 1948, când în urma cererilor repetate a Arhivelor Statului, precum și în urma naționalizărilor din acel an, Ministerului Învățământului Public, cu ordinului nr.318 din 22 iulie 1948 a trecut întreaga avere mobilă și imobilă a Fondurilor grănicerești năsăudene în patrimoniul statului. Arhivelor Statului din Năsăud i s-a repartizat în folosință gratuită imobilul proprietatea Fondurilor grănicerești din C.F. nr. 758, din B-dul Grănicerilor nr.57. În anul următor s-au făcut reparațiile necesare şi s-au mutat fondurile documentare şi administraţia. În acest imobil au funcţionat până în iulie 1988 când toate fondurile documentare şi biblioteca au fost mutate în noul local din Bistriţa. Înființarea Regiunii Rodna în anul 1950 a adus la extinderea ariei de competență peste raioanele Bistrița, Năsăud, Beclean şi Vişeu. Existenţa vremelnică a acestei arondări administrative, care a durat până în anul 1952, nu a afectat şi organizarea internă a direcţiei. Totuşi, în acest timp, are loc un eveniment important ce va marca serios evoluţia ulterioară a instituţiei Arhivelor Statului din România. Este vorba despre trecerea, potrivit Decretului nr.17/1951 din 27 ianuarie 1951, a acestei instituţii în subordinea Ministerului de Interne. Decretul stabilea că atribuțiile şi normele de funcţionare vor fi stabilite prin Hotărâre a Consiliului de Miniştri. Prin H.C.M. nr.472/19 Odată cu intrarea în vigoare a acestei hotărâri s-a abrogat Legea Arhivelor Statului din anul 1925 şi Regulamentul din anul 1872. Potrivit aceleiaşi hotărâri, organizarea arhivelor din România suferă şi ea modificări importante. Se înființează Direcţia Arhivelor Statului, ca organ central în subordinea Ministerului de Interne iar în plan teritorial se înființau servicii şi secţii regionale sau filiale. Toate organele teritoriale ale Arhivelor Statului erau îndrumate şi controlate de către Direcţia Arhivelor Statului. În baza aceluiaşi act normativ , prin Decizia nr.313/1951 a ministrului de interne, a luat fiinţă la 16 iunie 1951 o filială a Arhivelor Statului şi la Bistriţa, aceasta fiind subordonată pentru început Secţiei regionale din Năsăud. Prin Decretul nr.331/1952 de reorganizare administrativă a ţării, regiunea Rodna se desfiinţează, raioanele Bistriţa, Beclean şi Năsăud trec în componenţa regiunii Cluj iar Vişeul la Regiunea Maramureş. Cu acest prilej Secţia regională Năsăud se transformă în filială, aşa cum era şi cea de la Bistriţa şi împreună se subordonează Serviciului regional Cluj. Întâmpinând multe greutăţi de ordin logistic, lipsa spaţiilor necesare şi a personalului, Filiala din Bistriţa a Arhivelor Statului ia fiinţă efectiv abia în luna februarie 1953 când este numit şef de filială Marius Ilieşiu. Acesta, după multe intervenţii la organele locale, reuşeşte să obţină pentru sediul filialei clădirea cu 9 camere din Str. 23 August nr.4 ( în prezent Albert Berger - după numele ilustrului arhivist bistrițean). Cele două filiale își vor continua activitatea, separat, până în 1 aprilie 1969 când, în urma reorganizării administrative din 1968, ce a adus modificări importante de ordin administrativ prin renunțarea la împărțirea administrativă de tip sovietic și revenirea la județele românești, se organizează la nivelul fiecărui județ câte o filială județeană. Prin acest act normativ cele două filiale se unesc și formează Filiala Arhivelor Statului a Județului Bistrița-Năsăud. Demn de reținut este faptul că sediul Filialei județene a rămas la Năsăud până în luna mai 1975 după care se mută la Bistrița. Cu această dată sediul din Năsăud rămâne doar depozit, statut pe care-l va avea până la desființarea sa în iulie 1988 și mutarea fondurilor documentare și a bibliotecii documentare la Bistrița. După demersuri întinse pe parcursul a mai multor ani, în anul 1979 începe investiția pentru un nou local. Lucrarea este terminată în primăvara anului 1981, iar în luna septembrie 1981 fondurile și biblioteca de la sediul din Bistrița se mută în noul local. Fondurile și colecțiile de la Năsăud s-au adus în iulie 1988 când întreg depozitul de la Năsăud este dezafectat. Tot atunci încep și lucrările la mozaicul de pe exteriorul casei scărilor, lucrare monumentală de 140 mp . În intervalul 1996-2010, instituția a avut rang de Direcție Județeană, după care, în conformitatea cu Hotărârea Guvernului Nr. 1376 din 18 noiembrie 2009 privind înființarea, organizarea și funcționarea Arhivelor Naționale, devine Serviciu Județean. Ahivele Naţionale îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu Legea Arhivelor Naționale Nr. 16/1996 – republicată în „M.O.” nr. 293 din 22 aprilie 2014.

Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Bistrița-Năsăud are competențe în aplicarea prevederilor Legii Arhivelor Naționale (nr. 16/1996, cu modificările și completările ulterioare) la nivelul județului Bistrița-Năsăud. Art. 5 din Legea Arhivelor Naționale Nr. 16/1996 stabileşte atribuţiile Arhivelor Naţionale. Printre atribuțiile instituției se numără: - controlează aplicarea prevederilor legislaţiei în vigoare pe linia muncii de arhivă la nivelul tuturor creatorilor şi deţinătorilor de arhivă şi stabileşte măsurile ce se impun potrivit legii; - preia de la creatorii şi deţinătorii de arhivă documentele care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României, în condiţiile şi la termenele prevăzute în lege; - asigură evidenţa, inventarierea, selecţionarea, păstrarea şi folosirea documentelor pe care le deţine; - asigură documentele pe bază de microfilme şi alte forme de reproducere adecvate; - asigură aplicarea prevederilor legislaţiei în vigoare în realizarea protecţiei documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României, respectiv apărarea secretului de stat, paza şi conservarea acestor documente, atât în timp de pace, cât și la mobilizare sau război.

Activitatea Serviciului Județean al Arhivelor Naționale Bistrița-Năsăud este coordonată de un șef serviciu, având în subordine funcţionari publici cu studii superioare şi medii, precum şi personal contractual.

În baza Legii Arhivelor Naționale Nr. 16/1996, instituţiile creatoare şi deţinătoare sunt obligate să depună la Arhivele Naţionale, documentele pe care le creează, după cum urmează: - documentele fotografice, precum și peliculele cinematografice, după 20 de ani de la crearea lor; - documentele scrise, cu excepția actelor de stare civilă și a documentelor tehnice, după 30 de ani de la crearea lor; - documentele tehnice, după 50 de ani de la crearea lor; - actele de stare civilă, după 100 de ani de la întocmirea lor; - matricele sigilare confecționate din metal, având înscrise toate însemnele legale și denumirea completă a unității, după scoaterea lor din uz.

Clădirea Serviciului Judeţean al Arhivelor Naționale Bistrița-Năsăud a fost construită în anul 1981, este o clădire alcătuită din parter şi 3 etaje,situată în Bistrița, Str. Gării, nr.3-5

Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Bistrița-Năsăud deţine un nr. de 721 fonduri și colecții arhivistice.

Programul pentru relaţiile cu publicul: – luni-miercuri, vineri - 8,30-16,30; – joi - 8,30-18,30; – vineri - 8,30-13; Sala de studiu: – luni-joi - 8,30-15,30; – vineri - 8,30-13; Audiențe șef serviciu: - miercuri - 13,00-15,00 (cu programare prin telefon - 0263203249);

I. Informaţii utile pentru cercetătorii de la sala de studiu: Accesul la cercetare prin sala de studiu se realizează în baza unei legitimaţii de utilizator. Accesul în sălile de studiu este permis utilizatorilor cu vârsta de peste 18 ani. Legitimaţia de utilizator este gratuită, nominală şi netransmisibilă. Aceasta se eliberează în baza unei cereri-tip, a unui act de identitate valabil (buletin de identitate/carte de identitate/paşaport) şi în urma completării declaraţiei pe proprie răspundere. Legitimaţia de utilizator are valabilitate până la încheierea anului calendaristic în care a fost emisă. În vederea studierii materialului documentar selectat, comanda se face pentru ziua lucrătoare următoare sau pentru o altă dată calendaristică. Pentru fondurile aflate în depozitele exterioare ale Arhivelor Naţionale, comenzile de unităţi arhivistice se fac cu cel puţin 3 zile înaintea datei stabilite pentru cercetare. II. Informaţii utile Biroul de Relaţii cu Publicul: În vederea obținerii de copii, extrase și certificate de pe documentele aflate în păstrarea Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Bistrița-Năsăud este necesar să depuneți o cerere scrisă în acest sens. Tarifele pentru serviciile prestate de Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Bistrița-Năsăud: - identificarea actelor solicitate, întocmirea, xerografierea sau dactilografierea certificatelor, extraselor şi copiilor de pe documente şi eliberarea acestora: 45,00 lei; - xerocopia: 1,00 lei; - eliberarea de exemplare suplimentare: 3,00 lei/exemplar etc. (baza legală: Legea nr. 16/1996, Legea nr. 196/2002, O.G. nr. 74/2001). Contul în care se achită tarifele pentru serviciile prestate: cont RO14TREZ10120330108XXXXX (Trezoreria Bistrița), cod fiscal: 8609468. III. Alte informaţii de interes: Informaţii utile pentru operatorii economici prestatori de servicii arhivistice: Taxe şi tarife pentru eliberarea de licenţe şi autorizaţii de funcţionare: - eliberare autorizaţie de funcţionare/serviciu arhivistic: 1119,00 lei; - reînnoirea autorizaţiei de funcţionare/serviciu arhivistic: 1119,00 lei; - eliberarea duplicatului autorizaţiei de funcţionare/serviciu arhivistic: 107,00 lei. Contul în care se achită tarifele pentru serviciile prestate: cont RO14TREZ10120330108XXXXX (Trezoreria Bistrița), cod fiscal: 8609468.

În cadrul Serviciului Județean al Arhivelor Naționale Bistrița-Năsăud există o sală de lectură unde pot fi solicitate la cercetare documente din fondurile deținute în depozite. Unităţile arhivistice şi unităţile de bibliotecă aflate în administrarea şi păstrarea Arhivelor Naţionale pot fi cercetate în sălile de studiu exclusiv în scopuri ştiinţifice/jurnalistice, pentru elaborarea unor lucrări de specialitate, studii, articole, comunicări, expoziţii, emisiuni radio, TV etc. Accesul la sala de studiu se face pe baza unei cereri care se depune în ziua prezentării la cercetare. Este necesară prezentarea unui act de identitate valabil. Accesul la documente prin intermediul sălii de studiu se face cu respectarea prevederilor anexei 6 la Legea nr. 16/1996. Cercetătorul trebuie să știe că o serie de documente, potrivit Anexei nr.6 la Legea nr,16/1996, cu modificările ulterioare implică o perioadă de restricții la cercetare. Fac parte din această categorie documentele care: - privesc siguranţa, integritatea teritorială şi independenţa statului român, potrivit prevederilor constituţionale şi ale legislaţiei în vigoare; - pot leza drepturile şi libertăţile individuale ale cetăţeanului; - sunt într-o stare necorespunzătoare de conservare; - nu sunt prelucrate arhivistic (nu sunt inventariate, numerotate şi certificate).

Tarife pentru servicii la Sala de Studiu: - copii cameră foto cu mijloace ale Serviciului Județean al Arhivelor Naționale Bistrița-Năsăud: 1,00 lei; - taxa zilnică pentru foto cu aparat propriu al cercetătorului: 7,00 lei; - xerocopie: 1,00 lei etc. (baza Legea nr. 16/1996, Legea Nr. 196/2002, O.G. Nr. 74/2001).

Accesul la expoziţii se face gratuit; acces liber al publicului la biroul de relații cu publicul; acces pe bază de permis la sala de studiu; acces pentru audiențe în biroul șefului de serviciu pe baza identificării conform C.I, B.I., sau Pașaportului.

ARHIVELE NAȚIONALE - SERVICIUL JUDEŢEAN BISTRIŢA-NĂSĂUD, Ioan Mureșan

ANR - BISTRIȚA-NĂSĂUD

ISDIAH

Finalizată

Complet

25.02.2015

limba română, alfabet latin.

Izvoare: 1. Arhivele Naționale - Serviciul Județean Bistrița-Năsăud, fond arhivistic „Filiala Arhivelor Statului Năsăud”. 2. Idem, fond arhivistic „Filiala Arhivelor Statului Bistrița”. Legislaţie: 1. Decretul Nr. 17/27 ianuarie 1951 pentru trecerea Arhivelor Statului de la Ministerul Învățământului Public la Ministerul Afacerilor Interne, în „B.O.”, partea I, nr. 14 din 1 februarie 1951. 2. Hotărârea Guvernului Nr. 1376 din 18 noiembrie 2009 privind înființarea, organizarea și funcționarea Arhivelor Naționale , în „M.O.”, partea I, nr. 805 din 25 noiembrie 2009. 3. Legea Arhivelor Naționale Nr. 16/1996 – republicată în „M.O.”, partea I, nr. 293 din 22 aprilie 2014. 4. Legea pentru organizarea Arhivelor Statului din anul 1925, în „M.O.”, partea I, nr. 153 din 15 iulie 1925. Lucrări: 1. Mureșan Ioan, „Direcția județeană Bistrița-Năsăud a Arhivelor Naționale”, în „Arhiva Românească”, București, nr. 2, 1996, pp. 60-64. 2. Idem, „Evoluția instituției Arhivelor Naționale în județul Bistrița-Năsăud”, în „Arhivele - Mărturii ale trecutului”, Editura Mesagerul, Bistrița, 2007, pp.8-18. 3. Nistor Alexandru, „Introducere”, în „Îndrumător în Arhivele Statului. Județul Bistrița-Năsăud. Îndrumătoare arhivistice. 21”, București, 1988, pp.-3-12. 4. Rusu Ion, „Arhivele Statului, filiala Năsăud după 25 de ani de activitate”, în „Revista Arhivelor”, București, 1963, anul VI, nr. 2, pp. 257-261.

Mureșan Ioan