BN-F-00223

OFICIUL PAROHIAL GRECO-CATOLIC CORVINEȘTI

1880-1948

niv.Fond

PAROHIA GRECO-CATOLICĂ CORVINEȘTI

PAROHIA GRECO-CATOLICĂ CORVINEŞTI (RO-Corvineşti)

1701 (ca.)-1948

Denumirea oficială a instituţiei a fost Parohia greco-catolică Corvineşti. Ea s-a înfiinţat în urma unirii cu biserica Romei din anul 1701 prin transformarea parohiei ortodoxe şi s-a desfiinţat în anul 1948. Actele normative care au reglementat activitatea parohiei au fost declaraţiile de unire cu biserica Romei din 21 martie şi iunie 1697, 07.10.1698, 05.09.1700, ianuarie 1701, diplomele de unire cu biserica Romei din februarie 1699 şi 19.03.1701, decretele nr. 151/17.07.1948, nr. 176/02.08.1948 şi nr. 358/30.11.1948 ale Prezidiului Marii Adunări Naţionale. Funcţia parohiei era în primul rând una religioasă şi confesională, dar şi una administrativă privind bunurile bisericeşti, de personal, şcolară, de stare civilă şi financiară. Parohia era condusă de către preot, ajutat de curatoratul bisericesc şi de senatul şcolar. Adunarea credincioșilor hotăra în problemele importante și alegea curatoratul bisericesc şi senatul şcolar. Principalele atribuţii, în acelaşi timp şi obligaţii ale preotului erau cea sacramentală şi cea pastorală. În anul 1733 preotul Şandru din Corvineşti s-a declarat ortodox. În anul 1762 la Corvineşti erau înregistraţi 1 preot greco-catolic şi 82 familii greco-catolice şi 1 preot ortodox şi 12 familii ortodoxe, biserica fiind atribuită greco-catolicilor. În anul 1773 parohia Corvineşti a trecut definitiv la greco-catolicism (probabil în urma unei vizitaţii canonice a episcopului greco-catolic Grigore Maior). Biserica de lemn din Corvineşti a fost construită se pare înainte de anul 1700, dat fiind faptul că în anul 1700 aici exista un preot, David, iar comunitatea era destul de numeroasă (în anul 1650 aici trăiau 98 iobagi). Biserica era aşezată lângă sat. În anul 1733 aici exista 1 biserică şi 1 casă parohială. În anul 1750 s-a construit o nouă biserică de lemn la Corvineşti. În anul 1762 aici erau înregistrate 1 biserică şi 3 case parohiale. Biserica a fost renovată şi pictată în timpul episcopului greco-catolic Grigore Maior (a funcţionat ca şi episcop între anii 1773-1782). Biserica avea hramul Sfintei Paraschiva (interesant est faptul că Sfânta Paraschiva făcea parte dintre sfinţii respectaţi cu precădere în Moldova). În anul 1940 s-a edificat biserica de zid cu hramul Sfintei Ana. Biserica din Corvineşti deţinea în anul 1733 terenuri arabile de 14 cubuli (7 iugăre) şi fânaţ de 10 care (circa 5 iugăre). În anul 1750 biserica poseda 1 teren intravilan, teren arabil de 19 cubuli (9,5 iugăre) şi fânaţ de 3 care (1,5 iugăre). În anul 1762 avea parohia poseda teren arabil de 14 cubuli (7 iugăre) şi fânaţ de 5 care (circa 2,5 iugăre). În anul 1947 parohia deţinea 23 de iugăre și 1515 stînjeni pătrați de teren (din care 16 iugăre şi 105 stânjeni pătraţi teren arabil, 17 iugăre şi 678 stânjeni pătraţi fânaţe şi 6 iugăre şi 732 stânjeni pătraţi păşune). În anul 1700 la Corvineşti activa preotul David. În anul 1733 aici funcţiona preotul ortodox Şandru. În anul 1750 aici activau 1 preot şi 1 cantor. La mijlocul secolului al XVIII-lea preotul David din Corvineşti era scutit de contribuţie după pământul ecleziastic, ori, în lipsa acestuia, după cel propriu. În afară de preot beneficia de scutire şi diaconul Ştefan. În anul 1762 aici erau înregistraţi 1 preot greco-catolic şi 1 preot ortodox. Preotul greco-catolic David din Corvineşti beneficia în anul 1769 de un ajutor de 12 florini din fondul de 10 000 florini renani acordat de Consiliul de Stat austriac preoţilor din dieceza greco-catolică transilvăneană pentru consolidarea unirii cu biserica Romei. Preotul Petru Ban, care activa la Corvineşti în anul 1782, a funcţionat până în anul 1832. Acestuia i-au urmat în perioada 1833-1872 Matei P. Pap (născut în anul 1810, hirotonit în anul 1833, încetat din viaţă în anul 1872), între 1873-1881 Nicolae Pop (născut în anul 1839 la Agrieş sau Agrişul de Sus, absolvent al Academiei teologice de la Gherla în 1867, profesor la Gimnaziul din Năsăud între 1867-1873, hirotonit în anul 1870, mutat ulterior la Sicul de Sus, apoi la Giurtelec, încetat din viaţă în anul 1903), în intervalul 1882-1898 Iosif Filipan (născut în anul 1849 la Fiscut - azi Sălcuţa, hirotonit în anul 1876, mutat în 1898 la Năsal, încetat din viaţă în 1918), între 1898-1921 Lazăr Papiu (născut în anul 1849 la Corvineşti, absolvent al Academiei teologice din Gherla în 1874, hirotonit în 1875, numit la Ghirolt, iar în 1884 la Fântânele, încetat din viaţă în 1922). Prin Ordinul episcopal nr. 3935 din 25.10.1921 a fost numit ca preot la Corvineşti Vasile Mititean (născut în anul 1884, hirotonit în anul 1909). Prin Ordinul episcopal nr. 6053 din 31.10.1934 Vasile Mititean a fost transferat în parohia Feldru. Drept urmare, prin Ordinul episcopal nr. 6488 din 07.11.1934 Iuliu Drăgan (născut la 09.04.1912, hirotonit în anul 1934) a fost numit preot în parohia Corvineşti. Parohia se subordona protopopiatului, episcopiei, mitropoliei și papei de la Roma. Parohia Corvineşti aparţinea în anul 1733 de Protopopiatul greco-catolic Petea, în perioada 1750-1767 de Protopopiatul greco-catolic Cheţiu, în intervalul 1842-1925 de Protopopiatul greco-catolic al Buzei şi de Protopopiatul greco-catolic al Bistriţei în perioada 1931-1947, ce aparţineau în intervalul 1733-1853 de Episcopia greco-catolică de Făgăraş (episcopie creată în anul 1721), iar în perioada 1853-1948 de Episcopia greco-catolică de Gherla (episcopie înfiinţată în anul 1853).

Fondul a fost preluat în anul 1979 și a fost prelucrat în anul 2008.

Parohia ortodoxă română Corvineşti.

Privind aniversările şi comemorările, problemele religioase, confesionale, proprietăţile bisericeşti-şcolare, construcţia şi administrarea bisericii, casei parohiale şi şcolii, personalul bisericesc-şcolar, sinoadele şi conferinţele preoţeşti, reuniunile şi asociaţiile religioase şi culturale, situaţiile statistice referitoare la biserică, şcoală şi mişcarea populaţiei, şcolare, de stare civilă, economice şi a proprietăţilor credincioşilor, rechiziţiile, judiciare, culturale, administrative, serviciul militar, sanitare, sigiliile, funcţionarii, persecuţiile maghiare, apărarea civilă, înfiinţarea gărzilor naţionale, arhiva, sociale, colectele, bugetele, financiare.

Permanent.

Pe probleme cronologic.

10 BN

Fără restricţii.

Fără restricţii.

română maghiară

latină

222

Izvoare inedite: Serviciul Judeţean Alba al Arhivelor Naţionale, fond: Mitropolia unită Blaj. Serviciul Judeţean Bistriţa-Năsăud al Arhivelor Naţionale, fond: Protopopiatul greco-catolic al Bistriței. Serviciul Judeţean Cluj al Arhivelor Naţionale, Colecţia de documente Blaj. Idem, fond: Episcopia greco-catolică de Gherla. Legislație: „Monitorul Oficial al României”, nr. 164 din 19.07.1948, partea I A. Ibidem, nr. 177 din 03.08.1948, partea I A. Ibidem, nr. 281 din 02.12.1948, partea I A. Lucrări: Feneşan Costin, „Izvoare de demografie istorică”, vol. I, Direcţia Generală a Arhivelor Statului din R.S.R., Bucureşti, 1986. Miron Greta Monica, „...porunceşte, scoale-te, du-te, propovedueşte... Biserica greco-catolică din Transilvania. Cler şi enoriaşi (1697-1782)”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2004. Patca Iulian, „Un sat din Câmpia Transilvaniei. Corvinești”, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2005. Şematismele Episcopiei greco-catolice de Făgăraş din 1835 şi 1842 şi ale Episcopiei greco-catolice de Gherla din 1867, 1877, 1882, 1890, 1894, 1896, 1898, 1900, 1903, 1906, 1914, 1925, 1930, 1932, 1941, 1947.

26

0.20

hârtie

DORIN DOLOGA

ISAD(G)

2014