BN-F-00218

OFICIUL PAROHIAL GRECO-CATOLIC MĂGURA ILVEI

1847-1975

niv.Fond

PAROHIA GRECO-CATOLICĂ ILVA MICĂ

PAROHIA GRECO-CATOLICĂ MĂGURA ILVEI (RO-Măgura Ilvei)

1763 (ca.)-1948

Parohia greco-catolică Măgura Ilvei s-a înfiinţat după unirea cu biserica Romei din anul 1701 (comuna Măgura Ilvei este menţionată documentar ca şi comună de sine stătătoare în anul 1763) şi s-a desfiinţat în anul 1948. Şematismele bisericii greco-catolice menţionează faptul că biserica de lemn din Măgura Ilvei s-a construit în anul 1752. Credincioşii din Maieru declarau în anul 1761 că au construit biserica de „după Măgură” înainte cu 4 ani (comuna Măgura Ilvei s-a înfiinţat prin aşezarea unor familii venite din Maieru), adică în anul 1757. Biserica de zid cu hramul Sfântul Ioan Evanghelistul s-a edificat în anul 1908. Biserica din Măgura Ilvei a avut mai multe cărţi bisericeşti. Triodul tipărit la Blaj în anul 1777 purta inscripţia „Această carte anume Triod l-au cumpărat Grigoraşcu a lui Popa Vasile a Irinuţii ca să le fie pomană şi dumisale şi la tot neamul dumisale...”. Pe o Psaltire preotul Vasile Pop făcea la 20.05.1814 însemnarea: „...această sfântă carte o au dat cinstitul părinte popa Oprea din Ilva Mare pomană la sfânta biserică în Măgură...” Pe un Octoih tipărit la Blaj în anul 1792 acelaşi preot Vasile Pop a făcut la 15.09.1818 însemnarea: „Această sfântă carte să se ştie cum că s-au dat fătul Moise Neamţ bisericii noastre pentru 15 zloţi şi lângă aceştia au mai dat 5 zloţi şi pentru aceia am scris pe dătătorul de bine Moise şi pe soţia lui, Ana, ctitori în pomelnic...”. Liturghierul tipărit la Văcăreşti în anul 1741 purta inscripţia: „Această sfântă liturghie a părintelui popii Larion s-au dat bisericii Măgurii în ctitorie pentru răposata soaţa domniei sale Mărie ... Dată din Rodna Veche, luna august 1823 Gherasim Porcul, preot”. Evanghelia tipărită la Râmnic în anul 1746 a fost legată la 20.04.1890 pe cheltuiala cantorului Damian Hangea şi a soţiei sale Todora, iar Apostolul tipărit la Iaşi în anul 1756 a fost legat tot de către cantorul Damian Hangea şi soţia sa Todora la 27.04.1890. La 30.03.1900 Simion Pop şi soţia sa Firoana au cumpărat cu 4 florini şi 70 de cruceri un Strastnic pe care l-au dăruit bisericii. Molitfelnicul tipărit la Blaj în anul 1784 purta inscripţia ,,Să se ştie că această Sfântă carte s-au ... de robul lui Dumnezeu Dumitru ... împreună cu soţia sa Ili ... Ilva Mare. Pentru aceea s-au ... bisericii Măgura ...”. Biserica mai poseda un Penticostar tipărit la Bucureşti în anul 1768 şi o carte de învăţături creştineşti tipărită la Blaj în anul 1805. Pe o icoană de lemn reprezentând Fecioara cu Pruncul se putea citi însemnarea: „Această icoană au cumpărat-o Lupul ...rât şi au dat-o la sfânta biserică pomană să-i fie lui şi părinţilor Vasile, Petrea, Larion, Titiana, Ştefanie”. În anul 1769 la Măgura Ilvei activa preotul Vasile, în perioada 1814-1835 funcţiona preotul Vasile Pop, iar în 1842 preotul Alexa Ilieş. În anul 1853 credincioşii din Măgura Ilvei arătau Episcopiei greco-catolice de Gherla faptul că din anul 1835 nu au preot propriu, parohia fiind administrată de preotul Ioan Gălan din Ilva Mare şi cereau numirea în parohia Măgura Ilvei a lui Iacob Sităriţa, care urma cursurile teologice la Blaj. Episcopia le-a îndeplinit cererea, astfel că în perioada 1853-1890 aici a funcţionat preotul Iacob Sităriţa. În anul 1863 credincioşii din Măgura Ilvei nu dădeau preotului Iacob Sităriţa mierţa (obligaţia în produse) şi nici nu prestau în favoarea acestuia ziua de lucru. În perioada 1894-1932 aici a activat preotul Zaharie Bulbuc, iar între anii 1941-1948 preotul Ovidiu Bulbuc. În perioada 1786-1948 parohia Măgura Ilvei a aparţinut de Vicariatul greco-catolic al Rodnei, care făcea parte în perioada 1786-1853 din Episcopia greco-catolică de Făgăraş (episcopie înființată în anul 1721), iar în perioada 1853-1948 din Episcopia greco-catolică de Gherla (episcopie înființată în anul 1853).

Fondul a fot preluat în anul 1978 și a fost prelucrat în anul 2006.

Parohia ortodoxă română Măgura Ilvei.

Privind aniversările şi comemorările, problemele religioase, confesionale, sectele, organizarea parohiei, proprietăţile bisericeşti, construcţia şi administrarea bisericii, şcolii şi casei parohiale, de personal bisericesc, asociaţiile religioase, situaţiile statistice referitoare la biserică, şcoală şi mişcarea populaţiei, şcolare, de stare civilă, economice, administrative, sanitare, militare, politice, colectele, fondul şcolar, financiare.

Permanent.

Pe probleme cronologic.

10 BN

Fără restricţii.

Fără restricţii.

română latină germană maghiară

gotică, latină

217

Izvoare inedite: Serviciul Judeţean Alba al Arhivelor Naţionale, fond: Mitropolia unită Blaj, Serviciul Judeţean Bistriţa-Năsăud al Arhivelor Naţionale, fond: Anton Coşbuc, Idem, Vicariatul greco-catolic al Rodnei, Serviciul Judeţean Cluj al Arhivelor Naţionale, Colecţia de documente Blaj, Idem, fond: Episcopia greco-catolică de Gherla. Legislație: „Monitorul Oficial al României”, nr. 164 din 19.07.1948, partea I A. Ibidem, nr. 177 din 03.08.1948, partea I A. Ibidem, nr. 281 din 02.12.1948, partea I A. Lucrări: Andrei Mirela, „La graniţa Imperiului. Vicariatul Greco-Catolic al Rodnei în a doua jumătate a secolului al XIX-lea”, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2006. Miron Greta Monica, „...porunceşte, scoale-te, du-te, propovedueşte... Biserica greco-catolică din Transilvania. Cler şi enoriaşi (1697-1782)”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2004. Retegan Simion, „Parohii, biserici şi preoţi greco-catolici din Transilvania la mijlocul secolului al XIX-lea (1849-1875)”, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2006. Scurtu Elisabeta, „Biserici de lemn dispărute de pe Valea Rodnei, în „Revista Bistriţei", nr. XXVII, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2013. Şematismele Episcopiei greco-catolice de Făgăraş din 1835 şi 1842 şi ale Episcopiei greco-catolice de Gherla din 1867, 1877, 1882, 1890, 1894, 1896, 1898, 1900, 1903, 1906, 1914, 1925, 1930, 1932, 1941, 1947. Șimon Nestor, Schițe monografice ale localităților din fostul Regiment II român de graniță de la Năsăud, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2014. Şotropa Virgil, „Contribuţii la istoria bisericească”, în „Arhiva Someşană", nr. 21, Editura Regia Cooperativă Regna, Năsăud, 1937.

39

1.00

hârtie

DORIN DOLOGA

ISAD(G)

2014