BN-F-00222

OFICIUL PAROHIAL GRECO-CATOLIC GLEDIN

1825-1945

niv.Fond

PAROHIA GRECO-CATOLICA GLEDIN

PAROHIA GRECO-CATOLICĂ GLEDIN (RO-Gledin)

1700-1948

Înainte de înfiinţarea Vicariatului greco-catolic al Rodnei, în Năsăud a existat, între anii 1715-1786, un protopopiat al Episcopiei greco-catolice de Blaj. Parohia Gledin este menţionată în Şematismul din anul 1807 ca având 1008 credincioşi. Reorganizarea bisericii greco-catolice (1835) a făcut ca Episcopia greco-catolică de Alba-Iulia să fie împărţită în 11 decanate, fiecare având în subordine arhidiaconate. Decanatul şi vicariatul Rodnei cuprindea arhidiaconatele: Rodna şi Bistriţa. Arhidiaconatul Rodnei cu parohiile: Bichigiu, Budacul de Sus, Dorolea, Feldru, Găureni, Gledin, Coşbuc, Ilva-Mare, Ilva-Mică, Şieuţ, Leşu, Mocod, Măgura-Ilvei, Maieru, Mititei, Monor, Morăreni, Ruşii-Munţi, Mureşenii-Bârgăului, Mărişelu, Năsăud, Nepos, Parva, Poienile-Zăgrii, Ragla, Rebra, Romuli, Runcu Salvei, Salva, Sângeorz, Poienile-Ilvei, Suplai, Telciu, Tiha-Bârgăului, Zagra. Iar cel al Bistriţei cu parohiile: Sebiş, Arcalia, Ardan, Bârla, Bileag şi Bistriţa cu filiile: Aldorf, Beşineu, Albeştii-Bistriţei, Crainimăt, Dumitra, Monor, Dumitra Mare, Petriş, Slătiniţa, Jelna. La acest arhidiaconat mai erau arondate comunele: Feleac, Ruştior, Lunca, Şieu, Cristur, Şirioara, Şoimuş, Sărata, Ţagu, Sâniacob, Sărăţel. Imediat după desfiinţarea, în anul 1851, a Regimentului II de graniţă, din cauza comunicaţilor îngreunate, Vicariatul Rodnei propune ca satele situate „după târg“ să fie constituite într-un protopopiat, care să ţină de Vicariat. Astfel a fost organizat Protopopiatul Budacului, din care făcea parte şi parohia din Gledin . După înfiinţarea Episcopiei de Gherla (1853) au existat 2 arhidiaconate şi 3 vicariate: Năsăud, Şimleul Silvaniei şi Maramureş. Vicaritul Năsăudului avea în subordine 3 districte (vicearhidiaconate), cel al Rodnei, Budacului şi Bistriţei. În Şematismul din anul 1867, Gledinul figura ca şi parohie cu 1020 de credincioşi. În anul 1853 exista o biserică din lemn, renovată în anul 1871. Biserica din piatră s-a construit în anii 1896. O ultimă arondare a Episcopiei de Gherla s-a făcut în anul 1931. Conform acestei arondări Vicariatul Rodnei avea 42 de parohii, iar Protopopiatul Bistriţei 21 de parohii, printre care şi Parohia Gledin, cu 936 de suflete de suflete Principalele atribuţii ale preotului au rămas până în zilele de astăzi, şi anume acelea: de a administra toate sacramentele (botezul, căsătoria, împărtăşirea, înmormântarea, etc), cu excepţia hirotonisirii, de-a iniţia credincioşii în chestiuni de credinţă, fiind îndrumător moral şi spiritual al acestora, preotul avea şi îndatoriri administrative - de a ţine în bună stare matricolele, de a redacta informările cerute de Episcopie, de a administra averea bisericească, de a ajuta autorităţile civile la conscrierea tinerilor la armată şi miliţie, de a conscrie casele şi populaţia. Un rol important le revenea preoţilor şi în domeniul matrimonial, fiind cei care uneau tinerii în Sfânta taină a căsătoriei, dar şi cei ce puteau influenţa decizia comisiei vicariale de separare temporară sau despărţirea definitivă a soţilor. De o mare importanţă erau îndatoririle de natură şcolară şi educaţională. Ei erau obligaţi a catehiza în şcoala elementară patru ore săptămânal, în afara catehezelor din biserică. Este cazul şi preotului din Gledin care coordona Şcoala Confesională din localitate, fiind preşedintele senatului şcolar. În anul 1948, biserica unită a desfiinţată, iar clerul şi credincioşii au trecut la religia ortodoxă.

Documentele au fost preluate în anul 1979. Fondul a fost reinventariat în anul 1999.

PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ GLEDIN

Circularele episcopale şi vicariale, corespondenţa purtată cu aceste instituţii superioare relevă problemele de cult, dar şi administrative ale parohiei. Documentele privind activitatea legată de şcolile confesionale şi personalul şcolar sunt: situaţiile statistice, programele şcolare şi planurile de învăţământ. Situaţia proprietăţilor se găseşte reflectată într-o serie de documente: contracte de arendare, de vânzare-cumpărare, precum şi în documentele centralizatoare referitoare la veniturile şi cheltuielile parohiei. Situaţiile statistice aduc informaţii cu privire la structura populaţiei. Aceste informaţii sunt completate cu cele desprinse din documentele referitoare la problemele matrimoniale: acordarea de dispense, foi de zestre, certificate de căsătorie, de naştere, de deces.

permanent

Pe probleme şi apoi cronologic.

10 BN

Fără restricţii

Fără restricţii

română ; maghiară ; germană

latină, chirilică, gotică

221

Legislaţie: Monitorul Oficial nr. 164 din 19.07.1948, partea I A; Ibidem, nr. 177 din 03.08.1948, partea I A; Ibidem, nr. 281 din 02.12.1948, partea I A. ; Lucrări edite: 1. Bunea Augustin, "Statistica românilor din Transilvania în anul 1750", în "Transilvania XXX", Sibiu, 1901; 2. Boca Pompei, "Vechimea documentară a localităţilor din judeţul Bistriţa-Năsăud: secolele XI-XX", în "File de istorie", Bistriţa, IV, 1976, pp. 241-255; 3. Peteanu Claudia, "Primele încercări monografice ale localităţilor năsăude foste grănicereşti, în a II+a jumătate a secolului al XIX-lea, în "Studii şi Cercetări etno-culturale", Bistriţa, nr. 14, 2009, pp. 60-66; 4. Retegan Simion, Satele năsăudene la mijlocul secolului al XIX+lea, Editura Accent, Cluj Napoca, 2002. 5. Suciu Coriolan, "Dicţionar istoric al localităţilor din Transilvania", vol. II, Editura Academiei RSR, Bucureşti 1967. 6. Şematismele Episcopiei greco-catolice de Făgăraş din 1835 şi 1842 şi ale Episcopiei greco-catolice de Gherla din 1867, 1877, 1882, 1890, 1894, 1896, 1898, 1900, 1903, 1906, 1914, 1925, 1930, 1932, 1941, 1947.

62

0.90

hârtie

CORNELIA VLAȘIN

ISAD(G)

2014