BN-F-00220

OFICIUL PAROHIAL GRECO-CATOLIC SĂRATA

1891-1944

niv.Fond

PAROHIA GRECO-CATOLICĂ SĂRATA

PAROHIA GRECO-CATOLICĂ SĂRATA (RO-Sărata)

1701 (ca.)-1948

Parohia greco-catolică Sărata s-a înfiinţat în urma unirii cu biserica Romei din anul 1701 (în anul 1733 la Sărata exista o parohia greco-catolică) prin transformarea parohiei ortodoxe şi s-a desfiinţat în anul 1948. În anul 1733 la Sărata era înregistrată existenţa unei biserici de lemn. Istoricul bisericii menţionează că a existat o inscripţie cu datarea 1735, dar care s-a şters. O nouă biserică de lemn a fost construită în anul 1760 (după alte date în anul 1754). Unor zugravi maramureşeni din a doua jumătate a veacului al XVII-lea le aparţine şi icoana Pogorârea Duhului Sfânt din biserica de lemn de la Sărata. În anul 1733 biserica greco-catolică din Sărata deţinea terenuri arabile de 4 cubuli (circa 2 iugăre) şi fânaţ de 2 care (circa 1 iugăr). În anul 1750 parohia dispunea de 1 teren intravilan, terenuri arabile de 4 cubuli (circa 2 iugăre) şi fânaţ de 2 care (circa 1 iugăr). În anul 1762 biserica avea terenuri arabile de 9 cubuli (circa 4,5 iugăre). Prin reforma agrară din anul 1921 biserica din Sărata a primit 8 iugăre teren arabil şi 1 iugăr fânaţ, iar prin reforma agrară din anul 1945 biserica a primit 7,7 iugăre de teren arabil şi 2 iugăre fânaţ. În anul 1947 parohia deținea 20 de iugăre și 800 stânjeni pătrați de teren (din care 15 iugăre și 300 stânjeni pătrați teren arabil, 5 iugăre și 500 stânjeni pătrați fânațe). În anul 1733 la Sărata activa preotul greco-catolic Ionuţ. În anul 1750 aici funcţiona 1 preot şi 1 cantor. În anul 1762 la Sărata activau 2 preoţi greco-catolici. În anul 1769 preotul greco-catolic Silip (Filip ?) din Sărata primea un ajutor de 12 florini din cei 10 000 de florini acordați de către împărăteasa Maria Tereza preoților greco-catolici din Episcopia greco-catolică de Făgăraș pentru întărirea unirii cu biserica Romei. În anul 1835 la Sărata activa preotul Isaia Silaşi. În perioada 1842-1858 aici a funcţionat preotul Dumitru Mate. În intervalul 1858-1861 parohia Sărata a fost administrată de către Matei Hales, în 1861-1862 de către Pavel Moldovan, în perioada 1862-1865 de către preotul din Arcalia Grigore Mureşan, iar în intervalul 1865-1870 de către preotul din Domneşti Pavel Moldovan. După ce în anul 1871 parohia Sărata a fost administrată de către preotul din Bistriţa Dumitru Pop, în perioadele 1872-1873 şi 1874-1884 aici a funcţionat ca preot titular Pavel Moldovan. Între 1873-1874 aici a activat preotul Alexandru Anca. După ce în iunie-iulie 1884 parohia a fost administrată de către Mihail Bungărdean, în intervalul 1884-1915 în parohia Sărata a funcţionat preotul Simion Şimon, iar în perioada 1915-1948 preotul Emil Buta. În anul 1896 veniturile preotului din Sărata erau de 124 florini şi 16 creiţari. În anul 1903 porţiunea canonică (eclezia, pământurile aflate în folosinţa preotului) a preotului din Sărata era de 14 iugăre şi 463 stânjeni pătraţi. Preotul din Sărata avea în anul 1903 un venit de 232 coroane şi 72 fileri (dintre care 135 coroane şi 44 fileri erau obţinuţi din exploatarea porţiunii canonice şi 97 coroane şi 28 fileri din prestarea serviciilor religioase). În anul 1903 o mică parte din eclezia preotului din Sărata a fost vândută pentru a se plăti datorii în valoare de 710 coroane la Banca „Bistriţeana”, la Banca „Sparkassa” din Bistriţa şi la Johann Bajer. În anul 1919 preotul Emil Butuza avea în folosinţă 17 iugăre şi 1078 stânjeni pătraţi. Dintre acestea 13 iugăre şi 1078 stânjeni pătraţi erau în Sărata şi 4 iugăre în Sărăţel. Din exploatarea terenurilor preotul obţinea în anul 1919 suma de 270 coroane (dintre care 220 coroane din Sărata şi 50 coroane din Sărăţel). În perioada 1913-1918 suma medie a veniturilor stolare (banii primiţi de către preot în schimbul prestării serviciilor religioase) a preotului din Sărata era de 200 coroane. Preotul ar fi trebuit să primească de la 2/3 din familiile din Sărata câte 4 mierţe de porumb ştiuleţi, iar de la 2/3 din familiile din Sărăţel câte 2 mierţe de porumb ştiuleţi anual ca şi lectical (obligaţiile în produse ale credincioşilor faţă de preot). În perioada 1913-1918 preotul din Sărata a primit 38 mierţe porumb ştiuleţi anual. În anul 1901 credincioşii din Sărata plăteau preotului pentru un botez 40 fileri, pentru citirea Molitvei la femeile care născuseră tot 40 fileri, pentru o cununie 4 coroane, pentru înmormântarea unui băiat 1 coroană şi 34 fileri, pentru înmormântarea unui adult 5 coroane, pentru Sfeştania mică 40 de fileri, pentru Sfeştania mare 1 coroană şi 34 fileri, pentru Maslu 1 coroană şi 34 fileri, pentru o misă privată 1 coroană şi 34 fileri, pentru un extras matricol de stare civilă 2 coroane, la Bobotează câte 10 fileri. Fiecare familie trebuia să presteze preotului 1 zi de lucru în fiecare an şi să dea preotului 2 litrii de porumb, din care ¾ reveneau cantorului. În perioada 1733-1750 parohia greco-catolică Sărata a făcut parte din Protopopiatul greco-catolic Copru, iar între 1782-1948 din Protopopiatul greco-catolic Bistriţa care au aparţinut între 1733-1853 de Episcopia greco-catolică de Făgăraş (episcopie înființată în anul 1721) şi între 1853-1948 de Episcopia greco-catolică de Gherla (episcopie creată în anul 1853). Se pare că în perioada premergătoare anului 1816 la Sărata s-a aflat pentru un timp sediul Protopopiatului greco-catolic Bistriţa. În perioada 1903-1948 filia (filiala) Sărăţel a aparținut parohiei Sărata. În anul 1903 porţiunea canonică a preotului care slujea la Sărăţel era de 7 iugăre şi 1165 stânjeni pătraţi. Preotul care slujea la Sărăţel avea în anul 1903 un venit de 139 coroane şi 20 fileri (dintre care 74 coroane erau obţinuţi din exploatarea porţiunii canonice şi 65 coroane şi 20 fileri din prestarea serviciilor religioase). În anul 1947 filia Sărățel deținea 26 de iugăre și 628 stânjeni pătrați de teren (din care 11 iugăre și 800 stânjeni pătrați de teren arabil, 7 iugăre și 1428 stânjeni pătrați fânațe și 7 iugăre pădure). În anul 1947 filia Monariu aparținea de parohia Sărata.

Fondul a fost preluat în anul 1978 și a fost prelucrat în anul 2011.

Parohia ortodoxă română Sărata.

Privind aniversarearea zilei de 1 Decembrie, comemorarea eroilor, probleme religioase, sectele, organizarea bisericii, proprietăţile bisericeşti din parohia Sărata şi filia (filiala) Sărăţel şi şcolare ale şcolii din Sărăţel, construcţia şi administrarea bisericii din parohia Sărata şi filia Sărăţel, personalul bisericesc din parohiile Sărata, Domneşti, Cozla şi filiile Sărăţel şi Monariu, conferinţele preoţeşti, asociaţiile religioase, datele statistice bisericeşti-şcolare din parohia Sărata şi filiile Sărăţel şi Monariu, şcolare din Sărata şi Sărăţel, construcţia şi administrarea şcolii din Sărata şi Sărăţel, personalul şcolar din Sărata, Sărăţel şi Şumal, de stare civilă din parohia Sărata şi filiile Sărăţel şi Monariu, economice, cumpărarea castelului, expoziţia agricolă, petrecerile ţărăneşti, înscrierea ca membrii ai Asociaţiei transilvane pentru cultura şi literatura poporului român, furturile, înfiinţarea orfelinatului din Bistriţa, datele monografice, fanfara bisericii, promulgarea Constituţiei din 1938, expedierea corespondenţei, conferinţele, colectele, bugetele, conturile de gestiune, financiare.

Permanent.

Pe probleme cronologic.

10 BN

Fărăr restricţii.

Fără restricţii.

română maghiară

latină

981

Izvoare inedite: Serviciul Judeţean Alba al Arhivelor Naţionale, fond: Mitropolia unită Blaj. Serviciul Judeţean Bistriţa-Năsăud al Arhivelor Naţionale, fond: Protopopiatul greco-catolic Bistriţa. Serviciul Judeţean Cluj al Arhivelor Naţionale, Colecţia de documente Blaj. Idem, fond: Episcopia greco-catolică de Gherla. Legislație: „Monitorul Oficial al României”, nr. 164 din 19.07.1948, partea I A. Ibidem, nr. 177 din 03.08.1948, partea I A. Ibidem, nr. 281 din 02.12.1948, partea I A. Lucrări: Chintăuan Ioan, Bolog Mihaela, Pop Florica, „Biserici de lemn din Bistrița-Năsăud - ghid”, Editura Supergraph, Cluj-Napoca, 2002. Feneşan Costin, „Izvoare de demografie istorică”, vol. I, Direcţia Generală a Arhivelor Statului din R.S.R., Bucureşti, 1986. Ghițan Teodor I., „Raionul și orașul Bistrița. Monografie economică”, Cluj, 1955. Miron Greta Monica, „...porunceşte, scoale-te, du-te, propovedueşte... Biserica greco-catolică din Transilvania. Cler şi enoriaşi (1697-1782)”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2004. Nagy Alexandru, „Monografia Săratei”, Editura Nova-Didactica, Bistriţa, 2014. Porumb Marius, Moraru Onisie, Baciu Ioan (coordonatori), „Monumente istorice şi de artă religioasă din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului”, Cluj-Napoca, 1982. Şematismele Episcopiei greco-catolice de Făgăraş din 1835 şi 1842 şi ale Episcopiei greco-catolice de Gherla din 1867, 1877, 1882, 1890, 1894, 1896, 1898, 1900, 1903, 1906, 1914, 1925, 1930, 1932, 1941, 1947.

22

0.15

hârtie

DORIN DOLOGA

ISAD(G)

2014