BN-F-00168

OFICIUL PAROHIAL GRECO-CATOLIC TIHA BÂRGĂULUI

1844-1974

niv.Fond

Parohia greco-catolică Tiha Bârgăului

PAROHIA GRECO-CATOLICĂ TIHA BÂRGĂULUI (RO-Tiha Bârgăului)

1750 (ca.)-1948

Localitatea Tiha Bârgăului este atestată documentar pentru prima dată în Conscripția Aron din anul 1750, sub denumirea Tyha, unde figurează ca și parohie greco-catolică în componența protopopiatului Tăure. În documentele mai vechi, comunitățile românești de pe Valea Bârgăului figurau ca Bârgăul Superior și Inferior (de sus și de jos). La înființarea graniței militare năsăudene (1762-1763), autoritățile imperiale au impus inițial acceptarea religiei greco-catolice pentru toate localitățile de pe teritoriul Regimentului II românesc de graniță, dar, la militarizarea Văii Bârgăului din anul 1783, majoritatea grănicerilor din aceste sate și-au putut păstra religia ortodoxă datorită edictelor de toleranță emise de casa imperială în anii 1759, 1762 care au permis recunoașterea cultului ortodox și refacerea instituțională a bisericii ortodoxe din Transilvania și cel din 1781 care stipula că oficialii și soldații pot aparține și de cultul ortodox. Însă pe Valea Bârgăului au existat 3 parohii greco-catolice : în Bistrița-Bârgăului, unde o parte din comunitate era ortodoxă iar cealaltă parte greco-catolică, în Tiha Bârgăului și în Mureșenii Bârgăului, comună desprinsă în anul 1802 din Tiha Bârgăului. În șematismele eparhiale se menționează că biserica s-a zidit în anul 1854. Funcția principală a preotului în comunitate era aceea de păstor spiritual, chezaș al valorilor religioase, naționale și morale. Biserica era cadrul în care se transmiteau către enoriași învățăturile moralei creștine dar și informații de interes public. Preotul întocmea periodic statistici și rapoarte referitoare la numărul sau starea credincioșilor săi. Un alt atribut important al parohiilor era cel de consemnare a datelor de stare civilă. Până în anul 1895, când s-au constituite pe lângă notariate oficii de stat de stare civilă, singurele înregistrări privind nașterile, căsătoriile și decesele pot fi regăsite în registrele parohiale de stare civilă. Problemele fiecărei parohii erau conduse de sinodul parohial format din membrii marcanți ai parohiei, care alegea „comitetul parohial” ca organ executiv, pe preoții parohi și pe învățătorii școlilor poporale parohiale. După 1858 școlile comunale au fost transformate în școli confesionale. Învățătorul era ales de sinodul parohial, preotul era directorul școlii, iar vicarul „inspectorul” școlilor din vicariat. Dependența învățământului sătesc de organele bisericești s-a păstrat până în anul 1918 când statul român a preluat administrarea procesului de învățământului din ciclul elementar. De la înființarea ei, această parohie a fost subordonată mai întâi Protopopiatului greco-catolic Tăure, apoi la Chiuza (1867), pentru ca în final să rămână în Protopopiatului greco-catolic Năsăud, transformat din 1786 în Vicariatul greco-catolic al Rodnei. În anul 1948 când în urma decretului nr. 358 din 1 decembrie 1948, parohiile greco-catolice, preoții și credincioșii lor au fost trecuți la religia ortodoxă. De la acea dată în localitate a funcționat o parohie ortodoxă în cadrul Protopopiatului ortodox român al Bistriței până astăzi.

Fondul a fost preluat în anul 1977 și reordonat/reinventariat în anul 1997.

Parohia ortodoxă Tiha Bârgăului.

Principalele informații care se regăsesc în documentele acestui fond sunt : ordine şi circulare emise de vicariat, episcopie şi mitropolie, corespondenţă cu oficialităţile locale şi centrale și cu Administraţia fondurilor grănicereşti năsăudene, problemele discutate în şedinţelor comitetelor parohiale şi şcolare,viaţa religioasă, culturală şi socială a comunităţii, treceri de la o religie la alta, personalul bisericesc și școlar, administrarea școlii confesionale și organizarea procesului de învățământ, starea proprietăţilor bisericeşti, construirea şi repararea de biserici, şcoli, case parohiale, situaţii statistice privind biserica, şcoala şi mişcarea populaţiei, administrarea fondurilor parohiale, probleme matrimoniale, eliberarea de extrase din registrele parohiale de stare civilă, încercări de împăcare între soţi, învoieli de căsătorie. În fond există o serie de documente justificative referitoare la construcția bisericii și create, după 1949, de Parohia ortodoxă Tiha Bârgăului.

Permanent.

pe probleme cronologic.

10 BN

fără restricții

fără restricții

germană ; maghiară ; română

gotică, chirilică , latină

161

BN-F-00062 VICARIATUL GRECO-CATOLIC AL RODNEI ; BN-F-00055 COLECŢIA REGISTRELOR PAROHIALE DE STARE CIVILĂ

Legislație : 1. „Legea pentru ratificarea concordatului cu Sfântul Scaun” din 12 iunie 1929, în C. Hamangiu, „Codul general al României”, nr. XVII din 1929, pp. 521-527. 2. „Decret nr. 151 pentru denunțarea Concordatului încheiat între România și Sf. Scaun la 19 mai 1927 și ratificat prin legea din 12 iunie 1929”, în „Monitorul Oficial” partea I A, nr. 164 din 19 iulie 1948. 3. „Decret nr. 176 privind trecerea în proprietatea statului a bunurilor bisericilor, congregațiilor, comunităților sau particularilor, ce au servit pentru funcționarea și întreținerea instituțiilor de învățământ general, tehnic sau profesional” din 2 august 1948, în ibidem, nr. 177 din 3 august 1948. 4. „Decretul 358 pentru stabilirea situației de drept a fostului cult greco-catolic” din 1 decembrie 1948, în ibidem, nr. 281 din 02.12.1948. ; Lucrări : 1. Boca Pompei, „Vechimea documentară a localităților din județul Bistrița-Năsăud: secolele XI-XX”, în „File de istorie”, Bistrița, IV, 1976, pp. 241-255. 2. Bozga Ilarion, „Contribuții la monografia comunei Tiha Bârgăului, jud. Năsăud”, în „Săptămâna” nr. 203, Bistrița, 11 iunie 1932, p.2. 3. Bunea Augustin, „Statistica românilor din Transilvania în anul 1750”, în ”Transilvania” XXX, Sibiu, 1901. 4. Dologa Dorin, „Contribuții la istoricul parohiei Tiha Bârgăului”, în „Anuarul Bârgăuan. Știință, cultură, arte, literatură”, anul V, nr. 5, Ed. Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2015, p. 155. 5. Dumitran Daniel, Dumitran Ana, Laslo Florean-Adrian, „Biserica românească din Transilvania în izvoarele statistice ale anului 1767”, Ed. ALTIP, Alba iulia, 2009, p. 167. 6. Fontu Ion - preot paroh, „Parohia ortodoxă română Tiha Bârgăului”, în „Protopopiatul ortodox român Bistrița - Monografie Album”, Editura Karuna, Bistrița, 2011, p. 203. 7. Mândrescu Gheorghe, „Biserici de lemn din Țara Năsăudului și din Ținutul Bistriței”, în „Monumente istorice și de artă religioasă din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului”, Porumb Marius (coordonator), Editura Arhiepiscopiei, Cluj-Napoca, 1982, pp. 161-192. 8. Peteanu Claudia Septimia, „Protocolul despre buna învoire la căsătorie din comunitatea Tiha Bârgăului”, în „Arhiva Someșană” nr. VIII, Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2009, p. 131. 9. Suciu Coriolan, „Dicționar istoric al localităților din Transilvania”, vol. II, Edit. Academiei R.S.R., București, 1967. 10. Togan N., „Românii din Transilvania la 1733”, în „Transilvania” XXIX, Sibiu, 1898. 11. Vrăsmaș Nicolae, „Izvoare monografice bârgăoane - partea II”, în „Arhiva Someșană” nr. V, Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2006, pp. 349-366. 12. ***Şematismele Episcopiei greco-catolice de Făgăraş din 1835 şi 1842 şi ale Episcopiei greco-catolice de Gherla din 1867, 1877, 1882, 1890, 1894, 1896, 1898, 1900, 1903, 1906, 1914, 1925, 1930, 1932, 1941, 1947.

43

2.00

hârtie

DANA VĂRAN

ISAD(G)

2014