BN-F-00255

OFICIUL PAROHIAL GRECO-CATOLIC ȘIEU-MĂGHERUȘ

1917-1948

niv.Fond

PAROHIA GRECO-CATOLICĂ ŞIEU-MĂGHERUŞ

PAROHIA GRECO-CATOLICĂ ŞIEU-MĂGHERUŞ (RO-Şieu-Măgheruş)

1701 (ca.)-1948

Denumirea oficială a instituţiei a fost Parohia greco-catolică Şieu Măgheruş. Ea s-a înfiinţat în urma unirii cu biserica Romei din anul 1701 prin transformarea parohiei ortodoxe şi s-a desfiinţat în anul 1948. În anul 1733 la Şieu Măgheruş exista o parohie greco-catolică. Actele normative care au reglementat activitatea parohiei au fost declaraţiile de unire cu biserica Romei din 21 martie şi iunie 1697, 07.10.1698, 05.09.1700, ianuarie 1701, diplomele de unire cu biserica Romei din februarie 1699 şi 19.03.1701, decretele nr. 151/17.07.1948, nr. 176/02.08.1948 şi nr. 358/30.11.1948 ale Prezidiului Marii Adunări Naţionale. Funcţia parohiei era în primul rând una religioasă şi confesională, dar şi una administrativă privind bunurile bisericeşti, de personal, şcolară, de stare civilă şi financiară. Parohia era condusă de către preot, ajutat de curatoratul bisericesc şi de senatul şcolar. Adunarea credincioșilor hotăra în problemele importante și alegea curatoratul bisericesc şi senatul şcolar. Principalele atribuţii, în acelaşi timp şi obligaţii ale preotului erau cea sacramentală şi cea pastorală. În anul 1733 la Şieu Măgheruş activau preotul greco-catolic Toader (Togyer) şi preotul Gavrilă, care era bigam (revenise la ortodoxie). În anul 1750 aici funcţiona 1 preot greco-catolic şi 1 îngrijitor al sacristiei. În anul 1762 aici se afla 1 preot greco-catolic şi 29 familii greco-catolice şi 89 familii ortodoxe, dar nici un preot ortodox, biserica fiind atribuită greco-catolicilor. În anul 1767 la Şieu Măgheruş funcţiona preotul ortodox Nicolae Botuze. În anul 1769 la Şieu Măgheruş activa preotul greco-catolic Artemie. În anii 1733 şi 1762 la Şieu Măgheruş este menţionată existenţa unei biserici de lemn şi a unei case parohiale. În anul 1750 este amintită existenţa unei biserici la Şieu Măgheruş. Încă din anul 1868 adunarea credincioşilor din Şieu Măgheruş a hotărât construirea unei noi biserici. În perioada 1879-1880 la Şieu Măgheruş a fost construită o nouă biserică de lemn cu hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril de către arhitectul Csallner din Bistriţa. Biserica a fost construită prin repartiţie asupra credincioşilor şi colectă publică. În anul 1733 biserica greco-catolică din Şieu Măgheruş deţinea fânaţe de 7 care (circa 3,5 iugăre). În anul 1750 parohia dispunea de 1 teren intravilan şi terenuri arabile de 3 cubuli (circa 1,5 iugăre). În anul 1762 biserica avea terenuri arabile de 4 cubuli (circa 2 iugăre). La mijlocul secolului al XIX-lea parohia greco-catolică Şieu Măgheruş avea în proprietate peste 40 de iugăre de teren. În anul 1902 biserica greco-catolică din Şieu Măgheruş avea împrumutaţi la credincioşi 71 de coroane şi 34 fileri. În anul 1896 veniturile preotului din Şieu Măgheruş erau de 207 florini şi 66 creiţari. În anul 1903 porţiunea canonică (terenurile bisericeşti aflate în folosinţa preotului) a preotului greco-catolic din Şieu Măgheruş era de 23 iugăre şi 267 stânjeni pătraţi. În anul 1919 preotul greco-catolic din Şieu Măgheruş avea în folosinţă 25 iugăre (dintre care 16 iugăre teren arabil, 6 iugăre fânaţ, 2 iugăre păşune şi 1 iugăr grădină). Din exploatarea pământului preotul obţinea anual suma de 300 coroane (150 lei). În perioada 1913-1918 preotul din Şieu Măgheruş primea în medie 44 mierţe mici de porumb ştiuleţi anual. În perioada 1913-1918 suma medie a veniturilor stolare (banii daţi de către credincioşi preotului în schimbul serviciilor religioase) ale preotului din Şieu Măgheruş era de 125 coroane şi 38 fileri (62 lei şi 69 bani). În anul 1733 la Şieu Măgheruş activau preotul greco-catolic Toader (Togyer) şi preotul Gavrilă, care era bigam (revenise la ortodoxie). În anul 1750 aici funcţiona 1 preot greco-catolic şi 1 îngrijitor al sacristiei. Recensământul din anul 1762 menţiona existenţa la Şieu Măgheruş a unui preot greco-catolic. În anul 1767 la Şieu Măgheruş funcţiona preotul ortodox Nicolae Botuze. În anul 1769 preotul greco-catolic Artemie din Şieu Măgheruş primea un ajutor bănesc de 12 florini din fondul de 10 000 de florini renani acordat de către împărăteasa Maria Tereza preoţilor din Episcopia greco-catolică de Făgăraş pentru consolidarea unirii cu biserica Romei. În intervalul 1821-1877 aici a activat preotul Zaharie Pop, între 1878-1891 Ioan Cupcea, între 1891- 1892 Constantin Pop, iar în perioada 1892-1920 Teodor Modovan. După ce o scurtă perioadă în 1920 parohia a fost administrată de către preotul din Arcalia Ilie Iuga, între 1921-1948 la Şieu Măgheruş a activat Vasile Lazăr. Parohia se subordona protopopiatului, episcopiei, mitropoliei și papei de la Roma. În perioada 1733-1750 parohia greco-catolică Şieu Măgheruş a făcut parte din Protopopiatul greco-catolic Tăure, între 1835-1948 din Protopopiatul greco-catolic Bistriţa, care au aparţinut în perioada 1733-1853 de Episcopia greco-catolică de Făgăraş (episcopie înfiinţată în anul 1721) şi în intervalul 1853-1948 de Episcopia greco-catolică de Gherla (episcopie înfiinţată în anul 1853). În perioada 1867-1948 filia (filiala) greco-catolică Crainimăt aparţinea de parohia greco-catolică Şieu Măgheruş. În perioada 1882-1914 filiile greco-catolice Sigmir, Blăjenii de Jos şi Blăjenii de Sus aparţineau de parohia greco-catolică Şieu Măgheruş. La Blăjenii de Sus a existat conform tradiţiei o biserică de lemn până în anul 1888. Se mai păstrează de la aceasta câteva icoane ale vechiului iconostas: şirul apostolilor, uşile împărăteşti, icoana Sfintei Treimi. Tratarea este specifică, figurile şi planurile îndepărtate redate cu stângăcie, accentuând contururile şi vestimentaţia într-o armonie cromatică echilibrată, caldă. Chenarul cu colonete şi arc semicircular este sculptat, motivele fiind laleaua, rozeta, funia răsucită. Sunt elemente întâlnite în secolul al XVIII-lea şi răspândite în zonele apropiat. În perioada 1882 -1914 şi în anul 1947 filia greco-catolică Caila aparţinea de parohia greco-catolică Şieu Măgheruş. În anul 1947 filia greco-catolică Valea Măgheruşului aparţinea de parohia greco-catolică Şieu Măgheruş.

Fondul a fost preluat în anul 1979 și a fost prelucrat în anul 2011.

PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ȘIEU-MĂGHERUȘ

Privind probleme religioase, confesionale, organizarea bisericii, administrarea proprietăţilor bisericiilor greco-catolice şi luterană din Şieu Măgheruş, filia Crainimăt şi din filia ortodoxă Şieu Măgheruş, administrarea caselor parohiale şi şcolii greco-catolice şi luterane din Şieu Măgheruş şi Herina, personalul bisericesc din parohiile Şieu Măgheruş, Gledin şi Şieu Odorhei, asociaţiile religioase, date statistice din parohia Şieu Măgheruş şi filia Crainimăt, probleme şcolare, personalul şcolar din Şieu Măgheruş Vale şi Mijlocenii Bârgăului, de stare civilă, economice, imprimatele sigiliilor parohiale, proba orchestrei, primirea trupelor române revenite de pe front, prevenirea şi combaterea tifosului exantematic, culturale, colectele şi financiare.

Permanent.

Pe probleme cronologic.

10 BN

Fără restricţii.

Fără restricţii.

română maghiară

latină

988

Izvoare inedite: Serviciul Judeţean Alba al Arhivelor Naţionale, fond: Mitropolia unită Blaj, Serviciul Judeţean Bistriţa-Năsăud al Arhivelor Naţionale, fond: Protopopiatul greco-catolic Bistriţa, Serviciul Judeţean Cluj al Arhivelor Naţionale, Colecţia de documente Blaj şi fond: Episcopia greco-catolică de Gherla. Legislație: „Monitorul Oficial al României”, nr. 164 din 19.07.1948, partea I A. Ibidem, nr. 177 din 03.08.1948, partea I A. Ibidem, nr. 281 din 02.12.1948, partea I A. Lucrări: Feneşan Costin, „Izvoare de demografie istorică”, vol. I, Direcţia Generală a Arhivelor Statului din R.S.R., Bucureşti, 1986. Hitchins Keith, Beju Ioan N, „Conscripţia clerului ortodox transilvan din 1767”, în „Mitropolia Ardealului”, nr. 7-8, iulie-august 1984, anul XXIX, Sibiu. Miron Greta Monica, „...porunceşte, scoale-te, du-te, propovedueşte... Biserica greco-catolică din Transilvania. Cler şi enoriaşi (1697-1782)”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2004. Porumb Marius, Moraru Onisei, Baciu Ioan (coordonatori), „Monumente istorice şi de artă religioasă din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului”, Cluj-Napoca, 1982. Retegan Simion, Parohii, biserici şi preoţi din Protopopiatul greco-catolic al Bistriţei la mijlocul secolului al XIX-lea, în ,,Revista Bistriţei", nr. VII, Casa Editorială Glasul Bucovinei, Iaşi-Rădăuţi, 1993. Şematismele Episcopiei greco-catolice de Făgăraş din 1835 şi 1842 şi ale Episcopiei greco-catolice de Gherla din 1867, 1877, 1882, 1890, 1894, 1896, 1898, 1900, 1903, 1906, 1914, 1925, 1930, 1932, 1941, 1947.

17

0.15

hârtie

DORIN DOLOGA

ISAD(G)

2014