BN-F-00258

OFICIUL PAROHIAL GRECO-CATOLIC ZORENI

1901-1963

niv.Fond

PAROHIA GRECO-CATOLICĂ ZORENI

PAROHIA GRECO-CATOLICĂ ZORENI (RO-Zoreni)

1701 (ca.)-1948

Denumirea oficială a instituţiei a fost Parohia greco-catolică Zoreni. Ea s-a înfiinţat în urma unirii cu biserica Romei din anul 1701 prin transformarea parohiei ortodoxe şi s-a desfiinţat în anul 1948. În anul 1733 la Zoreni exista o parohie greco-catolică. Actele normative care au reglementat activitatea parohiei au fost declaraţiile de unire cu biserica Romei din 21 martie şi iunie 1697, 07.10.1698, 05.09.1700, ianuarie 1701, diplomele de unire cu biserica Romei din februarie 1699 şi 19.03.1701, decretele nr. 151/17.07.1948, nr. 176/02.08.1948 şi nr. 358/30.11.1948 ale Prezidiului Marii Adunări Naţionale. Funcţia parohiei era în primul rând una religioasă şi confesională, dar şi una administrativă privind bunurile bisericeşti, de personal, şcolară, de stare civilă şi financiară. Parohia era condusă de către preot, ajutat de curatoratul bisericesc şi de senatul şcolar. Adunarea credincioşilor hotăra în problemele importante și alegea curatoratul bisericesc şi senatul şcolar. Principalele atribuţii, în acelaşi timp şi obligaţii ale preotului erau cea sacramentală şi cea pastorală. În decembrie 1760 biserica din Zoreni a fost preluată de către credincioşii ortodocşi. Conscripţia protopopului greco-catolic de Copru din 23 mai 1761 menţionează existenţa la Zoreni a 2 preoţi greco-catolici, Mihăilă şi Lup şi a 28 capi de familie greco-catolici. Conscripția perceptoratului, efectuată tot în anul 1761 înregistra prezența a 2 preoți și 6 familii greco-catolice și 62 familii ortodoxe. Conscripția oficialilor comitatenși efectuată în același an 1761, menționa existența a 2 preoți și 3 familii greco-catolice. Conscripția din 23 noiembrie 1761 înregistra 3 preoți (Mihăilă, Lup și Todor) și 1 diacon (Bocor Pavel) greco-catolic și 1 preot (Todor) și 60 de familii ortodoxe. În anul 1762 aici erau 5 preoţi şi 3 familii greco-catolice şi 59 familii ortodoxe, dar nici un preot ortodox, biserica fiind atribuită greco-catolicilor. Conscripţia din anul 1765 înregistra 21 familii greco-catolice, iar conscripţia din 1767 menţiona prezenţa a 30 familii greco-catolice (cu 260 credincioşi). Episcopul greco-catolic Grigore Maior i-a cerut judelui să constate care este situaţia greco-catolicilor din Zoreni. În octombrie 1775 judele a comunicat faptul că sătenii au fost întotdeauna greco-catolici, şi-au ascultat preoţii şi au frecventat biserica şi că nu au fost şi nu sunt altercaţii între ei. În anii 1733 şi 1762 la Zoreni sunt menţionate existenţa unei biserici de lemn şi a 2 case parohiale. În anul 1750 aici este amintită existenţa unei biserici. Biserica de lemn din Zoreni a fost ridicată de către Grigore (Gligorie) Onişca. Ea avea hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril. În anul 1733 biserica greco-catolică din Zoreni deţinea terenuri arabile de 14 cubuli (circa 7 iugăre) şi fânaţ de 4 care (circa 2 iugăre). În anul 1750 parohia nu dispunea de nici un teren intravilan. În acelaşi an parohia avea terenuri arabile de 5 cubuli (circa 2,5 iugăre) şi fânaţ de 5 care (circa 2,5 iugăre). Conform conscripţiei din primăvara anului 1754 sacristanul (îngrijitorul sacristiei) din Zoreni locuia pe teren de eclezie. Potrivit conscripţiei din 23 noiembrie 1761 parohia poseda teren arabil de 6 câble (circa 3 iugăre) şi fânaţ de 4 care (2 iugăre). Conform conscripţiei din anul 1762 biserica avea terenuri arabile de 20 cubuli (circa 10 iugăre) şi fânaţ de 4 care (circa 2 iugăre). La Zoreni a creat probleme popa Vonia, fiul parohului din sat, Chira şi iobag al nobilului József Huszár, care a luat în uz un fânaţ de 3 care, deţinut de demult de biserică. Popa Vonia a cerut să rămână în folosinţa terenului şi după moartea tatălui său şi pentru că enoriaşii s-au opus şi l-a însuşit cu forţa. În anul 1765 se arăta că sătenii au ocupat fânaţul, via şi pădurea bisericii. Conscripţia din anul 1765 menţiona faptul că parohia Zoreni deţinea 2 terenuri intravilane, teren arabil de 10 câble (circa 5 iugăre) şi fânaţ de 4 care (circa 2 iugăre). Potrivit conscripţiei din anul 1767 parohia Zoreni poseda 1 teren intravilan, 10 câble teren arabil (circa 5 iugăre) şi fânaţ de 4 care (circa 2 iugăre). Venitul parohial era în anul 1767 de 10 florini. În anul 1733 la Zoreni activau preoţii greco-catolici George, Chira şi Andrei. În anul 1750 aici funcţiona 1 preot, 1 cantor şi 1 îngrijitor al sacristiei. În anul 1755 la Zoreni activau preoţii greco-catolici Lupu şi Toader. Conscripția protopopului din 23 mai 1761 înregistra prezența la Zoreni a preoților greco-catolici Mihăilă și Lup și a subdiaconului Onișca Iuvon. Conscripția din 23 noiembrie 1761 înregistra 3 preoți greco-catolici (Mihăilă, Lup și Todor) și 1 preot ortodox (Todor). În documentele din anii 1762-1763 este înregistrat și capelanul (preotul ajutător) Ioan Butean. Conscripţia finală din anul 1762 înregistra prezenţa la Zoreni a unui număr de 5 preoţi greco-catolici. În perioada 1765-1767 aici erau înregistraţi preoţii greco-catolici Lupu şi Toader. În anul 1769 preotul greco-catolic Lupu din Zoreni primea un ajutor bănesc de 12 florini din fondul de 10 000 de florini renani acordat de către împărăteasa Maria Tereza preoţilor din Episcopia greco-catolică de Făgăraş pentru consolidarea unirii cu biserica Romei. În anul 1782 la Zoreni activa preotul greco-catolic Todor. În anul 1835 aici activa preotul Ioan Pop, iar în anul 1842 funcţiona preotul Teodor Moldovan. În perioada 1865-1882 la Zoreni a activat preotul Emanoil Caliani. Între 1871-1876 aici a funcţionat cantorul Gavril Mureşan. În perioada 1879-1882 Emanoil Caliani a fost ajutat de către preotul cooperator (ajutător) Vasile Caliani. În perioada 1882-1927 aici a activat preotul Vasile Caliani. În intervalul 1925-1927 Vasile Caliani a fost ajutat de preotul Emil Chiciudean. Între 1927-1940 aici a funcţionat preotul Emil Chiciudean, între 1941-1945 Ioan Timar, iar între 1945-1947 preotul Ioan Moldovan. Parohia se subordona protopopiatului, episcopiei, mitropoliei și papei de la Roma. În perioada 1733-1768 parohia greco-catolică Zoreni a făcut parte din Protopopiatul greco-catolic Copru, între 1835-1876 din Protopopiatul greco-catolic Sânmărtinu de Câmpie, în anul 1910 din Protopopiatul greco-catolic al Cătinei, iar în perioada 1936-1946 din Protopopiatul greco-catolic Sărmaş, care făceau parte între 1733-1853 din Episcopia greco-catolică de Făgăraş (episcopie creată în anul 1721) şi în perioada 1853-1948 din Mitropolia greco-catolică de Alba Iulia şi Făgăraş (mitropolie creată în anul 1853).

Fondul a fost preluat în anul 1979 și a fost prelucrat în anul 2011.

PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ZORENI

Privind administrarea proprietăţilor bisriceşti, clopotniţei, casei parohiale cu anexe şi şcolii, personalul bisericesc şi şcolar, recensământul locuitorilor şi probleme de stare civilă.

Permanent.

Pe probleme cronologic.

10 BN

Fără restricţii.

Fără restricţii.

română

latină

257

Izvoare inedite: Serviciul Judeţean Alba al Arhivelor Naţionale, fond: Mitropolia unită Blaj, Serviciul Judeţean Cluj al Arhivelor Naţionale, Colecţia de documente Blaj. Legislație: „Monitorul Oficial al României”, nr. 164 din 19.07.1948, partea I A. Ibidem, nr. 177 din 03.08.1948, partea I A. Ibidem, nr. 281 din 02.12.1948, partea I A. Lucrări: Feneşan Costin, „Izvoare de demografie istorică”, vol. I, Direcţia Generală a Arhivelor Statului din R.S.R., Bucureşti, 1986. Miron Greta Monica, „Biserica greco-catolică din Comitatul Cluj în secolul al XVIII-lea”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2007. Idem, „...porunceşte, scoale-te, du-te, propovedueşte... Biserica greco-catolică din Transilvania. Cler şi enoriaşi (1697-1782)”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2004. Şematismele Episcopiei greco-catolice de Făgăraş din 1835 şi 1842 şi ale Mitropoliei greco-catolice de Alba Iulia şi Făgăraş din 1871, 1876, 1938.

7

0.10

hârtie

DORIN DOLOGA

ISAD(G)

2014