BN-F-00074

OFICIUL PAROHIAL GRECO-CATOLIC RODNA

1787-1955

niv.Fond

Parohia greco-catolică Rodna

PAROHIA GRECO-CATOLICĂ RODNA (RO-Rodna)

1700 (ca.)-1948

Prima atestare documentară a localității este din anul 1235, dar urmele de locuire în zonă duc până în epoca bronzului. Ca și celelalte parohii românești din zonă până la sfârșitul secolului XVII aceasta era ortodoxă. După 1698-1701, când o parte a clerului și a credincioșilor din Transilvania au acceptat unirea cu Biserica Romei, parohia a devenit greco-catolică. Populația Rodnei în 1720-1721 era alcătuită din 65 de gospodării din care 39 de țărani și 26 de minieri. În conscripțiile confesionale regăsim în anul 1733 - 170 de familii de români, în 1750 - 933 de persoane și 2 preoți uniți , iar în 1760-1762 locuiau aici 420 de familii și 6 preoți români , inclusiv cei din satul Șanț. La recensământul confesional efectuat la 31 mai 1761 în prezența comisarilor districtuali și a protopopului unit Lupul Naszodi sătenii declară că biserica din Rodna au construit-o ei în urmă cu 30 de ani, că ei nu știu când s-a făcut „unirea” și nu vor să fie uniți. În momentul anchetei preoții s-au declarați uniți. Rezultatul definitiv stabilit de comisia aulică prin compararea datelor prezentate de anchetatori și comunicat în 24 iulie 1761, concluzionează că în Rodna biserica se adjudecă celor 420 locuitori și 6 preoți declarați toți uniți. Cu ocazia înființării graniței militare năsăudene (1762-1763), autoritățile imperiale au impus trecerea la religia greco-catolică a localităților de pe teritoriul Regimentului românesc de graniță. Înainte de 1786, anul înființării Vicariatului Rodnei, în Năsăud a funcționat un protopopiat greco-catolic aparținând de Episcopia greco-catolică din Blaj. Potrivit conscripției Klein din 1733, parohia greco-catolică Rodna, alături de alte 23 de comune românești de pe Valea Someșului, făcea parte din acest protopopiat. După 1786 parohia a aparținut de Vicariatul Rodnei din cadrul Episcopiei Făgărașului. După înființarea episcopiei de Gherla, în anul 1853, Vicariatul Rodnei a fost arondat noii episcopii. În anul 1825 s-a zidit o nouă biserică în locul celei de lemn construită în 1730. Funcția principală a preotului în comunitate era aceea de păstor spiritual, chezaș al valorilor religioase, naționale și morale. Biserica era cadrul în care se transmiteau către enoriași învățăturile moralei creștine dar și informații de interes public. Preotul întocmea periodic statistici și rapoarte referitoare la numărul sau starea credincioșilor săi. Un alt atribut important al parohiilor era cel de consemnare a datelor de stare civilă. Până în anul 1895, când s-au constituit pe lângă notariate oficii de stat de stare civilă, singurele înregistrări privind nașterile, căsătoriile și decesele pot fi regăsite doar în registrele parohiale întocmite de biserică. Problemele fiecărei parohii erau conduse de sinodul parohial format din membrii marcanți ai parohiei. Sinodul parohial alegea „comitetul parohial” ca organ executiv și numea pe preoții parohi și pe învățătorii școlilor poporale parohiale. După 1858 școlile comunale românești au fost transformate în școli confesionale. Învățătorul era ales de sinodul parohial, preotul era și directorul școlii, iar vicarul îndeplinea și funcția de inspector al tuturor școlilor confesionale din vicariat. Învățământului confesional greco-catolici s-a păstrat până în anul 1918 când statul român a preluat administrarea procesului de învățământului din ciclul elementar. În urma decretului nr. 358 din 1 decembrie 1948, după trecerea forțată a parohiilor și preoților greco-catolici la religia ortodoxă, parohia din Rodna a devenit ortodoxă, făcând parte de atunci și până în prezent din Protopopiatului ortodox român Năsăud.

Documentele au fost preluate/înregistrate în anul 1957 și fondate, reordonate și reinventariate în anul 1998. Documentele se află la microfilmare.

Fondul conține următoarele genuri de documente și informații : decrete guvernamentale şi imperiale (copii), proclamaţie de desfiinţare a regimentelor de graniţă, emisă de guvernatorul civil şi militar al Transilvaniei 1851, corespondenţa cu oficialitățile centrale și locale, ordinele şi circularele emise de vicariat, episcopie şi mitropolie, corespondenţa cu Regimentul de graniţă năsăudean 1819-1850, proclamaţii emise de guvernul de la Sibiuîn timpul revoluţiei de la 1848-1849, tabele nominale şi conscripţii ale enoriaşilor parohiei, ale minerilor, ale tuturor locuitorilor Rodnei 1824, 1850, 1869, 1872, 1913, convocatoare și procese verbale ale şedinţelor curatoratului şi ale senatului parohial, documente financiar-contabile referitoare la administrare fondurilor parohiale și ale școlii confesionale locale, administrarea bunurilor parohiei (vânzări-cumpărări, arendări, schimburi, donații, întrețineri, reparații) inventarele acestora, hărţi ale proprietăţilor comunei, ședinţa de constituire şi statutele reuniunii „St. George" pentru construirea unei biserici noi în Rodna 1905, documente referitoare la construirea bisericii și casei parohiale și sumele donate în acest scop, administrarea şcolii confesionale din localitate, organizarea învăţământului, personal bisericesc și școlar, situaţii statistice oficiale privind biserica, şcoala şi mişcarea populaţiei, activitatea asociaţiilor „Mariana”, ASTRA, ale reuniunii de lectură și ale reuniunii de înmormântare locale, întocmirea şi eliberarea actelor de stare civilă, treceri de la o religie la alta, Registrele : cuprinzând copii ale circularelor vicariale și episcopale, de intrare-ieşire ale documentelor parohiei, de intrare-ieșire ale documentelor școlare, financiare, cu procesele verbale ale şedinţelor adunărilor parohiale, „Cartea de Aur a parohiei” cuprinzând donatorii bisericii, inventare cu bunurile bisericii și ale școlii parohiale. În fond există un „Jurnal de şantier pentru lucrările de construcţie a bisericii şi inventarului bunurilor bisericii” (1938-1955) care a a fost preluat și continuat de către Parohia ortodoxă Rodna după 1948, anul trecerii de la religia greco-catolică la cea ortodoxă.

Permanent

cronologic pe probleme

10 BN

Documentele create înainte de anul 1800 se dau în cercetare numai sub formă de copie.

Documentele create înainte de anul 1800 se dau în cercetare numai sub formă de copie.

germană ; maghiară ; română ; rusă

gotică, chirilică, latină

738

BN-F-00062 VICARIATUL GRECO-CATOLIC AL RODNEI ; BN-F-00055 COLECŢIA REGISTRELOR PAROHIALE DE STARE CIVILĂ ; BN-F-00138 ŞCOALA PRIMARĂ CONFESIONALĂ GRECO-CATOLICĂ RODNA

Legislație : 1. „Legea pentru ratificarea concordatului cu Sfântul Scaun” din 12 iunie 1929, în C. Hamangiu, „Codul general al României”, nr. XVII din 1929, pp. 521-527. 2. „Decret nr. 151 pentru denunțarea Concordatului încheiat între România și Sf. Scaun la 19 mai 1927 și ratificat prin legea din 12 iunie 1929”, în „Monitorul Oficial” partea I A, nr. 164 din 19 iulie 1948. 3. „Decret nr. 176 privind trecerea în proprietatea statului a bunurilor bisericilor, congregațiilor, comunităților sau particularilor, ce au servit pentru funcționarea și întreținerea instituțiilor de învățământ general, tehnic sau profesional” din 2 august 1948, în ibidem, nr. 177 din 3 august 1948. 4. „Decretul 358 pentru stabilirea situației de drept a fostului cult greco-catolic” din 1 decembrie 1948, în ibidem, nr. 281 din 02.12.1948. ; Lucrări : 1. Boca Pompei, „Vechimea documentară a localităților din județul Bistrița-Năsăud: secolele XII-XIV”, în „File de istorie”, Bistrița, I, 1971, pp. 85-105. 2. Boșca Emil, „Cercetând arhivele rodnene”, în „Arhiva Someșană”, nr. 20, Năsăud , 1936, pp. 374-377. 3. Bunea Augustin, „Statistica românilor din Transilvania în anul 1750”, în „Transilvania” XXX, Sibiu, 1901. 4. Mândrescu Gheorghe, „Biserici de lemn din Țara Năsăudului și din Ținutul Bistriței”, în „Monumente istorice și de artă religioasă din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului”, Porumb Marius (coordonator), Editura Arhiepiscopiei, Cluj-Napoca, 1982, pp. 161-192. 5. Păiuş Liviu, „Monografia comunei Rodna-Veche”, vol. I-II, Ed. George Coşbuc, Bistriţa, 2003. 6. Păiuş Liviu, „Monografia comunei Rodna-Veche”, Ediția a II-a, mult adăugită, Ed. Charmides, Bistriţa, 2014. 7. Suciu Coriolan, „Dicționar istoric al localităților din Transilvania”, vol. II, Edit. Academiei R.S.R., București, 1967. 8. Şematismele Episcopiei greco-catolice de Făgăraş din 1835 şi 1842 şi ale Episcopiei greco-catolice de Gherla din 1867, 1877, 1882, 1890, 1894, 1896, 1898, 1900, 1903, 1906, 1914, 1925, 1930, 1932, 1941, 1947. 9. Șotropa Virgil, „Contribuții la istoria bisericească”, în „Arhiva Someșană”, nr. 21, Năsăud, 1937, pp. 453-478. 10. Șotropa Virgil, „Două tablouri istorico-statistice din anii 1714 şi 1733 privitoare la preoţii români din Valea Someşului”, în „Arhiva Someşană”, nr. 28, Năsăud, 1940, în „Arhiva Someşană (1924-1994)”, Editura Tipomur, Târgu Mureş, 1994, pp. 13-26. 11. Togan N., „Românii din Transilvania la 1733”, în „Transilvania”, XXIX, Sibiu, 1898. 12. ***„Rodna la 750 ani de atestare documentară (1235-1985)”, partea I-II, în „Plaiuri Năsăudene și Bistrițene”, Buletin intern nr. 12, Cluj-Napoca, 1985.

966

5.50

hârtie

DANA VĂRAN

ISAD(G)

2014