BN-F-00062

VICARIATUL GRECO-CATOLIC AL RODNEI

1793-1951

niv.Fond

Vicariatul greco-catolic al Rodnei

VICARIATUL GRECO-CATOLIC AL RODNEI (RO-Năsăud)

1786-1948

În partea de nord-est a Transilvaniei, acoperind o întinsă parte din teritoriul actualului judeţ Bistriţa-Năsăud, este situată regiunea geografică denumită, după vechile sale centre istorice, Valea Rodnei sau Valea Năsăudului. Despre administrarea bisericească a acestui ţinut înainte de înfiinţarea graniţei militare informațiile sunt sporadice. Înainte de a fi sediu vicarial greco-catolic, Năsăudul a fost sediu protopopesc, iar înainte de a fi sediu protopopesc, a fost sub jurisdicţia protopopului aşa-numit „din Vidic”. Vidicul era împărţit în două părţi: vidicul săsesc, ce cuprindea comunele cu majoritatea locuitorilor saşi, şi vidicul românesc sau Valea Rodnei, cu locuitori în cea mai mare parte români de religie ortodoxă (greco-orientală), care au trecut în totalitate la religia greco-catolică,fapt certificat și de rezultatele conscripției din 1733 și cea a generalului Bucow din 1761. Nu se cunosc numele protopopilor din vidic până în anul 1722. Primul protopop cunoscut al Năsăudului a fost Atanasiu Anton; au mai fost protopopi Anton Naszodi şi Ioan Para. Înfiinţarea regimentului II românesc de graniţă a determinat modificarea raporturilor confesionale în Valea Rodnei în favoarea religiei greco-catolice. În 1786, în timpul protopopului Ioan Para, prin hotărâre imperială, a fost înfiinţat Vicariatul Rodnei. Vicariatul a cuprins iniţial 39 din cele 44 de comune grănicereşti, ulterior numărul comunelor a ajuns la 46, în jurisdicţia sa a intrat şi protopopiatul greco-catolic al Bistriţei, înfiinţat în 1780. Vicariatul, numit întotdeauna în actele emise de oficiul vicarial „al Rodnei”, după vechiul centru al zonei, a avut sediul în Năsăud, localitatea în care îşi avea stabilită reşedinţa regimentul de graniţă. În perioada sfârşituluil secolului al XVIII-lea şi prima jumătate a celui următor, până la desfiinţarea regimentului (1851), au fost vicari Halmagyi, Ioan Nemeş, Ioan Marian, Macedon Pop. În urma mişcărilor revoluţionare de la 1848-1849 din cuprinsul Imperiului habsburgic, autorităţile vieneze au decis desfiinţarea regimentelor de graniţă, printre care şi Regimentul II românesc, cu sediul în Năsăud. Această decizie a avut ca urmare faptul că vicariatul a rămas fără instituţia militară concurentă, a beneficiat de o mai largă libertate de organizare și funcționare, conducătorul acesteia s-a putut implica mai viguros în sprijinirea doleanţelor foştilor grăniceri, în contextul declanşării luptei acestora pentru recăpătarea averilor confiscate. După 1850 Episcopia română greco-catolică de la Blaj a fost ridicată la rangul de mitropolie şi au mai fost înfiinţate două episcopii greco-catolice: una la Lugoj, alta la Gherla, în anul 1853. Tot în această perioadă satele de „După Târg”s-au constituit într-un protopopiat al Budacului, subordonat vicariatului Năsăudului. În anul 1856 şcolile foste populare s-au transformat în şcoli confesionale, adică au fost puse sub protecţia bisericii pentru a fi ferite de tendinţele de germanizare promovate de la Viena. Şcoala a reprezentat din acest moment şi până la Marea Unire instituția conservării românismului în faţa tendinţelor de germanizare (până la 1867) şi celor de maghiarizare (de după 1867). În timpul cât a funcţionat districtul Năsăud şi după arondarea administrativă din 1876 la conducerea vicariatului a fost Grigore Moisil (1858-1891). În anul 1931 episcopia greco-catolică de Gherla a fost reorganizată, sub denumirea de Gherla-Cluj. Vicariatul Rodnei avea în subordinea sa 42 de parohii. În anul 1948 biserica greco-catolică, afost interzisă, iar enoriașii au revenit forţat. la biserica ortodoxă română. Activitatea vicariatului a fost preluată de protopopiatele ortodoxe ale Năsăudului şi Bistriţei.

Documentele au fost preluate/inregistrate în anul 1957. În anul 1970 o parte din documente au fost selecționate. Între 1975-1978 documentele au fost inventariate. În anul 1982 documentele au fost microfilmate.

Documentele reprezintă partea din arhiva creată de vicariatul Rodnei care a reuşit să treacă peste vicisitudinile istoriei. Documentele reflectă conținutul circularelor episcopale şi vicariale, al instrucţiunilor referitoare la învăţământul confesional, la tipăriturile religioase şi laice; probleme de personalul bisericesc, numiri de preoţi şi cantori, publicarea parohiilor vacante, anchete privind activitatea preoţilor; probleme matrimoniale, dispense, divorţuri, stabilirea gradelor de rudenie; starea morală a parohiilor, treceri la alte confesiuni; probleme financiare, arendarea şi exploatarea proprietăţilor ecleziastice, cereri de ajutoare; conținutul bilanţurilor active şi pasive ale parohiilor din vicariat, veniturile şi cheltuielile parohiilor; probleme de construcţii, întreţineri de şcoli, administrarea proprietăţilor şcolare, salariile învăţătorilor şi profesorilor din şcolile confesionale greco-catolice comunale; date statistice privind edificiile parohiilor, numărul populaţiei pe religii, numărul elevilor, matricolele parohiale de stare civilă; întreţineri şi reparaţii de biserici şi cimitire; conținutul corespondenței administrative între vicariat şi parohii; probleme de personal şcolar, numiri de învăţători şi profesori, biblioteci, material didactic; situaţii şcolare privitoare la învăţământ, conținutul programelor şcolare, planurilor de învăţământ, dispoziţiilor privind procesul de învăţământ, protocoale de şedinţe ale senatelor şcolare confesionale greco-catolice privitoare la organizarea şi administrarea şcolilor.

Permanent.

Documentele au fost ordonate cronologic, pe probleme. Registrele cu circulare vicariale și cele de intarare-ieșire au fost ordonate la sfârșitul fondului.

10 BN

Documentele anterioare anului 1800 se dau în cerectare numai sub formă de copii.

Documentele anterioare anului 1800 se dau în cerectare numai sub formă de copii.

germană ; maghiară ; română

gotică, latină.

164 ; 165 (registre)

BN-F-00060 ADMINISTRAȚIA FONDURILOR GRĂNICEREȘTI NĂSĂUDENE ; BN-F-00051 COLECȚIA PERSONALĂ IULIAN MARȚIAN ; BN-F-00059 COLECȚIA PERSONALĂ IULIU MOISIL ACADEMICIAN ; BN-F-00070 COLECȚIA PERSONALĂ VIRGIL ȘOTROPA ACADEMICIAN

1. Andrei Mirela, „La granița Imperiului. Vicariatul Rodnei”, Ed. Argonaut, Cluj-Napoca, 2006. 2. Buzilă Ștefan, „Protopopii și vicarii Năsăudului”, în „Ibidem”, nr. 27/1940, pp. 251-378. 3. „Dicționarul culturii și civilizației populare al județului Bistrița-Năsăud. Vol. I. Țara Năsăudului”, ed. I, Ed. Napoca-Star, Cluj-Napoca, 2009; ed. II, revăzută și adăugită, 2010. 4. Marțian Ironim, „Vicarul năsăudean Ioan Nemeș (1764-1839)”, în „Studii și cercetări etnoculturale”, Bistrița, 15, 2010, pp. 321-336. 5. Idem, „Vicarul năsăudean Ioan Halmagi”, în „Virtus Romana, Rediviva”, Cluj-Napoca, nr. 11, 2007-2008, pp. 28-59. 6. Moisil Iuliu, „Figuri grănicerești năsăudene. Vicarul Grigore Moisil (1814-1891)”, în „Arhiva Someșană”, Năsăud, nr. 19/1936, pp. 190-211. 7. Idem, „Figuri grănicerești năsăudene. Vicarul Ion Marian (1796-1846)”, în „Ibidem”, pp. 135-157. 8. Idem, „Figuri grănicerești năsăudene. Vicarul și prepozitul Macedon Pop (1809-1873), în „Ibidem”, pp. 158-189. 9. Personalități din granița năsăudeană. Contribuții documentare”, ediție îngrijită și adnotată de Adrian Onofreiu, Viorel Rus, Ed. Argonaut, Cluj-Napoca, 2009. 10. Pop Macedon, „Activitatea vicarilor foranei episcopești greco-catolici din districtul Năsăudului, de la înființarea vicariatului până la vicarul Anchidim Pop inclusiv”, Budapesta, 1875. 11. Popa Mirela Andrei, Dan Aurelia Maria, „Școală și biserică. Circulare școlare din Vicariatul Rodnei (1850-1918)”, vol. I, Ed. Argonaut, Cluj-Napoca, 2008. 12. Șular Igna-Claudiu, „Activism cultural și politic în zona Năsăudului în secolul al XIX-lea. Vicarul Ioan Marian (1796-1846)”, în Ibidem, 3, 2008, pp. 67-71. 13. Uilăcan Iosif, „Istoria unei tragedii-Feldru, 16 noiembrie 1890”, în „Anuarul Profesorilor de Istorie din România-Filiala Bistrița-Năsăud”, Bistrița, 2, 2007, pp. 32-46. 14. „Vicariatul greco-catolic al Rodnei”, în „Îndrumător în Arhivele Statului. Județul Bistrița-Năsăud. Îndrumătoare arhivistice. 21”, București, 1986, pp. 366-372.

1589

29.00

hârtie

ADRIAN ONOFREIU

ISAD(G)

2014