BN-F-00539

PREPARANDIA GRECO-CATOLICĂ NĂSĂUD

1842-1868

niv.Fond

Preparandia greco-catolică Năsăud.

PREPARANDIA GRECO-CATOLICĂ NĂSĂUD (RO-Năsăud)

1858-1869

În anul 1830 învăţătorul Ioan Marian de la Şcoala normală din Năsăud a fost trimis să frecventeze cursurile pedagogice de la Lemberg. Întors la Năsăud a fost numit director la Şcoala normală. În această calitate, cu aprobarea autorităţilor, a luat hotărârea de a înfiinţa un curs preparandial în care să pregătească dascăli pentru şcolile din Regimentul II românesc de graniţă. Astfel, la 1 noiembrie 1837 s-a deschis primul curs preparandial de 6 luni, pe lângă Şcoala normală din Năsăud. De la această dată cursurile au continuat anual sub conducerea sa până în anul 1842 când, îmbolnăvindu-se, au fost preluate de către Moise Panga, învăţător la aceeaşi şcoală. În timpul revoluţiei de la 1848-1849 cursurile au fost întrerupte. După revoluţie guvernatorul civil şi militar al Transilvaniei a dispus reluarea acestor cursuri, organizându-se până în anul 1858 doar două cursuri. Candidații trebuiau să fie absolvenți a patru clase normale, să fi avut rezultatea bune la învățătură, să fie de pe teritoriul Regimentului II românesc de graniță (după 1849 au fost admiși și candidați din alte părți ale Ardealului) și să aibă 16 ani împliniți. În cazuri excepționale erau acceptați și candidați sub 16 ani cu numai 3 clase primare absolvite, cu condiția să aibă rezultate foarte bune la învățătură. În 26 octombrie 1858, împăratul a hotărât înfiinţarea a trei preparandii confesionale în Transilvania, una pentru secui, alta pentru saşi şi una pentru românii greco-catolici la Năsăud. Prin ordinul 19.116 din 10 noiembrie 1858, emis de Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice, se stipula ca Preparandia greco-catolică din Năsăud să fie finanțată din fondul de montire al fostului regiment de graniță. Cheltuielile legate de funcționarea preparandiei urmau să fie achitate de către stat, în anii următori, către Administrația fondurilor centrale școlare din Năsăud. Aceste cheltuieli nu au fost restituite, conform promisiunii, motiv pentru care s-au iscat controverse și procese. Astfel la 2 ianuarie 1859 îşi deschidea porţile această instituţie de învăţământ cu un număr de 64 de cursanți. Conducerea școlii a fost încredințată lui Laurențiu Rummel, care era în același timp și director al Școlii Normale. La început, preparandia a funcționat în locuința fostului căpitan din timpul graniței, apoi în cea a maiorului, pentru ca după deschiderea în 1863 a gimnaziului, să funcționeze în acest local, până la desființarea ei. Preparandia greco-catolică din Năsăud a funcţionat din anul şcolar 1858/1859 până în anul şcolar 1868/1869 când, din cauza greutăţilor materiale şi a neînţelegerilor iscate între episcopie şi Fondurile şcolare din Năsăud, a fost mutată la Gherla, unde de altfel era şi sediul episcopiei greco catolice.

Documentele au fost păstrate în arhiva Școlii Normale de băieți din Năsăud până în anul 1933 când au fost predate Muzeului Năsăudean. La înființarea în anul 1937 a Subdirecției Arhivelor Statului din Năsăud, arhiva Muzeului Năsăudean a intrat în administrarea Arhivelor Statului. Fondul documentar al Preparandiei greco-catolice din Năsăud a fost depistat și înregistrat în anul 1986, cu ocazia prelucrării fondurilor Şcoala normală din Năsăud şi Administraţia fondurilor grănicereşti năsăudene. În anul 2004 fondul a fost reordonat, inventariat și pregătit pentru microfilmare.

Fondul conţine informaţii referitoare la : situaţia la învăţătură a elevilor care au urmat cursurile preparandiale de 6 luni şi Preparandia greco-catolică din Năsăud, programe şcolare, cereri ale elevilor, tabele nominale cu elevii.

Permanent

pe probleme cronologic

10 BN

fără restricții

fără restricții

germană ; maghiară ; română

gotică, latină

587

BN-F-00139 ŞCOALA NORMALĂ PRIMARĂ NĂSĂUD ; BN-F-00060 ADMINISTRAŢIA FONDURILOR GRĂNICEREŞTI NĂSĂUD ; BN-F-00062 VICARIATUL GRECO-CATOLIC AL RODNEI

1. Albu Nicolae, „Istoria învăţământului românesc din Transilvania”, Blaj, 1944. 2. Dan Aurelia, „Școlile grănicerești năsăudene (1851-1918)”, Ed. Presa Universitară Clujană, Cluj -Napoca, 2012. 3. Manoliu Sandu, „Icoana unei școli dintr-un colț de țară românesc”, Năsăud, 1929. 4. Şotropa Valeriu, „Districtul grăniceresc năsăudean”, Ed. Dacia, Cluj,1975. 5. Șotropa Virgil și Drăgan Nicolae, „Istoria școalelor năsăudene”, Năsăud, 1913. 6. Șotropa Virgil, Dr. Ciplea Alexandru, „Năsăudul”, Cultura Națională, București, 1923. 7. Ureche Lazăr, „Fondurile grănicereşti năsăudene (1851-1918)”, Cluj, 2015. 8. ***„Îndrumător în Arhivele Statului-Judeţul Bistriţa-Năsăud. Îndrumătoare arhivistice. 21”, Bucureşti, 1988, pp. 267-272.

3

0.20

hârtie

DANA VĂRAN

ISAD(G)

2014