BN-F-00139

ȘCOALA NORMALĂ PRIMARĂ NĂSĂUD

1814-1919

niv.Fond

Școala normală din Năsăud (1770-1919)

ŞCOALA NORMALĂ PRIMARĂ NĂSĂUD (RO-Năsăud)

1770-1919

Şcoala normală din Năsăud este una dintre cele mai vechi şi prestigioase şcoli care au funcţionat în Transilvania pentru comunităţile româneşti. Şcolile din zona Năsăudului au fost înfiinţate la iniţiativa împărătesei Maria Tereza în contextul mai amplu al organizării sistemului de învăţământ pe teritoriile regimentelor de graniţă româneşti : Banat, Orlat, Năsăud. După înfiinţarea în 1762 a Regimentului II românesc de graniţă năsăudean, în 1764, 1766 şi 1770 au fost emise acte normative care reglementau organizarea învăţământului în graniţa militară.La 1784 a fost deschis, tot în Năsăud, Institutul militar în clădirea căruia au funcţionat Şcoala normală, Şcoala trivială şi locuiau directorul şcolii normale şi comandantul institutului. Şcoala normală şi şcolile triviale nu erau susţinute de către stat ci din fondul de provente al Regimentului constituit din veniturile şi contribuţia grănicerilor din cele 44 de comune ale Regimentului şi administrat de o comisie economico-militară formată din comandantul Regimentului ca preşedinte şi reprezentanţii tuturor comunelor. Exista şi o Comisie Şcolară formată din un ofiţer de stat major, vicarul, capelanul regimentului şi directorul Şcolii normale. Iniţial Şcoala normală, care era o şcoală superioară şcolilor triviale şi celor comunale, a fost o şcoală latino-germană cu două clase. Din 1784 a funcţionat cu 3 clase, iar din 1824 cu 4 clase. De la înfiinţare până în 1786 s-au predat limbile latină şi germană, între 1786-1861 doar limba germană, după 1861 doar limba română ca apoi după desfiinţarea Districtului românesc să se introducă obligatoriu limba maghiară. Scopul acestei şcoli era să formeze subofiţeri şi funcţionari pentru administraţia Regimentului dar ea a fost mai mult decât atât. Mulţi dintre absolvenţii acestei şcoli au funcţionat apoi ca învăţători, preoţi sau au urmat şcoli superioare din Blaj, Bistriţa, Viena, Sibiu. După desființarea regimentului de graniță în 1851 Şcoala normale care era strâns legată de cea a Institutului militar, distrus în timpul revoluţiei,a fost reorganizată pentru a se integra în noul context creat. Din 1861 Şcoala normală este susţinută financiar din fondul şcolar central (fostul fond de provente) administrat de Comitetul şi Comisia administratoare a fondurilor grănicereşti năsăudene. În 1885 denumirii Şcolii normale a fost schimbată în Şcoala fundaţională elementară din Năsăud cu caracter comunal. Până în 1858 directorul Şcolii normale era totodată şi director al tuturor şcolilor de pe teritoriul regimentului de graniță. Acesta este motivul pentru care între documentele direcţiunii Şcolii normale se află multe informaţii despre aceste şcoli şi despre cursurile preparandiale de 6 luni organizate între 1837-1858. Primii învăţători au fost preoţi apoi au urmat învăţători absolvenţi ai preparandiilor din Transilvania sau din străinătate. Conform procesului verbal al ședinței Comitetului Fondurilor grănicerești năsăudene din 26 decembrie 1919 : „întregul personal didactic aplicat la școala grănicerescă din Năsăud a trecut în serviciul statului român...În chipul acesta școala noastă primară, împlinindu-și menirea frumoasă în vremuri se sistează”.

Fondul a fost înregistrat/preluat în anul 1957 iar în anul 2003 a fost fondat, reordonat, inventariat și pregătit pentru microfilare.

Problemele mai importante sunt : ordine şi circulare de la forurile şcolare superioare, probleme de personal, eliberarea de adeverinţe, desfăşurarea procesului de învăţământ, organizarea de examene şi serbări şcolare, date statistice referitoare la elevii şi corpul didactic al Şcolii normale, de fete, şcolilor triviale, comunale şi Preparandiei, liste şi tabele cu elevi acestor şcoli, acordarea de burse şi ajutoare pentru elevi, recensăminte şcolare, rapoarte periodice referitoare la starea şcolii, ședinţe ale corpului didactic şi senatului şcolar, cataloage, matricole, registre de înscriere, registru de evidenţă a premianţilor (Cartea de Onoare) de la Şcoala Normală şi de fetiţe din Năsăud şi de la şcolile triviale din fostul Regiment de graniţă pe anii 1828-1948.

Permanent

Cronologic pe probleme iar în interiorul dosarelor după numărul de înregistrare.

10 BN

fără restricții

fără restricții

germană ; maghiară ; română

gotică, latină.

135

BN-F-00517 ŞCOALA PRIMARĂ FUNDAŢIONALĂ DE FETE NĂSĂUD ; BN-F-00062 VICARIATUL GRECO-CATOLIC AL RODNEI ; BN-F-00060 ADMINISTRAŢIA FONDURILOR GRĂNICEREŞTI NĂSĂUD (Clasă)

1. Albu Nicolae, „Istoria învăţământului românesc din Transilvania”, Blaj, 1944. 2. Dan Aurelia, „Școlile grănicerești năsăudene (1851-1918)”, Ed. Presa Universitară Clujană, Cluj -Napoca, 2012. 3. Pop Septimiu, „Din istoricul învățământului în județul Bistrița-Năsăud”, în „File de istorie”, Muzeul de Istorie Bistrița, nr. 1, 1971, pp. 209-236. 4. Şotropa Valeriu, „Districtul grăniceresc năsăudean”, Ed. Dacia, Cluj,1975. 5. Șotropa Virgil, Dr. Ciplea Alexandru, „Năsăudul”, Cultura Națională, București, 1923. 6. Șotropa Virgil și Drăgan Nicolae, „Istoria școalelor năsăudene”, Năsăud, 1913. 7. Ureche Lazăr, „Fondurile grănicereşti năsăudene (1851-1918)”, Cluj, 2001. 8. ***„Instrument fundațional pentru institutele de învățământ și educație din districtul Năsăudului în Transilvania”, Cluj, 1872. 9. ***„Îndrumător în Arhivele Statului-Judeţul Bistriţa-Năsăud. Îndrumătoare arhivistice. 21”, Bucureşti, 1988, pp. 309-333.

524

3.70

hârtie

DANA VĂRAN

ISAD(G)

2014