Unitate de descriere

Trimite o sesizare referitoare la această cotă

ADMINISTRAȚIA FONDURILOR GRĂNICEREȘTI NĂSĂUD

Date extreme: 1713-1957 / Cota UD: BN-F-00060 / Nivel: niv.Fond

Context arhivă

ARHIVELE NATIONALE

BISTRIȚA-NĂSĂUD

Contextul ierarhic al unității de descriere

Cotă

BN-F-00060

Titlu

ADMINISTRAȚIA FONDURILOR GRĂNICEREȘTI NĂSĂUD

Datele extreme de creare

1713-1957

Nivelul descrierii

niv.Fond

Nume creator/proveniența

Administrația fondurilor grănicerești năsăudene

UD - Creator (Legătură)

ADMINISTRAŢIA FONDURILOR GRĂNICEREŞTI NĂSĂUD (RO-Năsăud)

Datele extreme ale existenţei creatorului

1851-1957

Istoria instituţională/Nota biografică

Regimentele grănicereşti din Transilvania au fost desfiinţate la data de 22 ianuarie 1851. Una din problemele care s-a pus atunci a fost cea a destinaţiei averilor şi fondurilor băneşti ale acestora. La Năsăud, prin Declaraţia din 13 martie 1851 s-a hotărât ca aceste averi să fie administrate cumulativ, iar fondurile de provente (1762), de montur ( 1830) şi fondurile şcolare comunale (1838) au fost recunoscute ca aparţinând foştilor grănicereşti. Pentru gestionarea fondurilor, a fost ales un comitet. La 27 august 1861, prin Rezoluţia de la Laxenburg au fost fixate principiile pentru recunoașterea și restituirea proprietăţilor foștilor grăniceri. Procesul s-a desfășurat pe parcursul mai multor ani și a avut ca momente importante contractul din 1872 şi pacea judecătorească din 1890. Prin Învoirea din 1861-1862 şi Instrumentul fundaţional din 1872 s-a stabilit destinaţia celor două fonduri, transformate în Fondul Central Şcolar şi Fondul de Stipendii (burse). Administraţia fondurilor grănicereşti a funcţionat pe baza statutelor elaborate şi aprobate de guvernanţii timpului în 1877 şi 1889. Statutele precizau organele de conducere: Comitetul administrativ, Comisia administratoare, prefectul economic, perceptorul, controlorul, funcţionarii administrativi şi cei silvici. Controlul era făcut de stat prin intermediul ministerelor de Justiţie şi Culte şi Instrucţiune. La sfârşitul secolului al XIX-lea amestecul statului - prin comisarul guvernamental - a fost mai accentuat; toate deciziile trebuiau aprobate de acesta. După Unirea din 1918, evoluţia fondurilor s-a înscris pe linia generală a economiei româneşti. Perioada de relativă dezvoltare din primii ani de după război a fost urmată de criza economică, care a afectat şi partea financiară a fondurilor. După al doilea război mondial, treptat, bunurile şi fondurile au fost preluate de către noile autorități ale statului. În anul 1957 instituţia a fost desfiinţată. Rolul cultural al instituției s-a concretizat în susținerea liceului din Năsăud, a școlilor triviale și a rețelei de școli din cele 44 de localități foste grănicerești, dar mai ales în numărul mare (peste 2.000) de burse și ajutoare acordate descendenților de grăniceri, pentru calificarea în meserii sau pentru studii superioare.

Istoricul unității de descriere

Documentele au fost preluate în anul 1957. O altă preluare a fost în anul 1981. În perioada 1966-1976 au fost inventariate. Documentele au fost reinventariate între anii 1985-1995. În perioada 2000-2003 documentele au fost microfilmate.

Sursa directă a preluării

Consiliul popular județean Bistrița-Năsăud

Cuprinsul pe scurt

Documentele fondului oferă informaţii despre următoarele probleme: acţiuni, argumente şi documente pentru recâştigarea drepturilor din timpul graniţei militare; activitatea Comitetului şi Comisiei administratoare, reflectată în conținutul proceselor-verbale de ședințe; administrarea proprietăţilor din diferite locaţii, arendări de terenuri, concesionări de exploatări forestiere; probleme de învăţământ: conținutul planurilor de învăţământ, situaţia fondurilor şcolare comunale, numirea şi salarizarea personalului, dosare ale profesorilor de la liceu și ale învățătorilor, dosare de bursieri (1.521 u.a); administrarea fundaţiilor particulare: statute, bilanţuri de venituri şi cheltuieli; împrumuturi acordate de fonduri şi procese de recuperare a debitelor; activitatea Perceptoratului: acte de casă privind veniturile şi cheltuielile fondurilor şcolare, bilanţurile anuale; conținutul registrelor de intrare-ieşire.

Evaluare, distrugere,termene de păstrare

Permanent.

Sistem de ordonare

Structural-cronologic, pe următoarele teme: recâștigarea drepturilor grănicerești; activitatea comitetului și comisiei administratoare; administrarea proprietărților; învățământ; administrarea fondurilor și fundațiilor particulare; împrumuturi acordate; activitatea perceptoratului; registre. Registrele cu protocoale de ședințe ale comitetului și comisiei adminsitrative sunt înventariate într-un inventar separat.

Clădire Arhivă

10 BN

Condiții de acces

fără restricții

Condiții de copiere

fără restricții

Limba

germană ; latină ; maghiară ; română

Grafia

gotică, latină.

Instrument evidență/informare

620 (prel. 1/1985) Registre cu protocoale de ședințe ; 713 (prel. 2/1995) ; 761 (prel. 3/2002)

Unităţi de descriere conexe

BN-F-00058 COLECŢIA PERSONALĂ ION CIOCAN, PROF. UNIVERSITAR ; BN-F-00059 COLECŢIA PERSONALĂ IULIU G. MOISIL, ACADEMICIAN ; BN-F-00070 COLECŢIA PERSONALĂ VIRGIL ŞOTROPA, ACADEMICIAN ; BN-F-00063 LICEUL „GEORGE COȘBUC” NĂSĂUD

Bibliografie

1. „Administrația fondurilor grănicerești năsăudene”, în „Îndrumător în Arhivele Statului-Judeţul Bistriţa-Năsăud. Îndrumătoare arhivistice. 21”, Bucureşti, 1988, pp. 161-175. 2. „Contribuții documentare referitoare la situația economică a satelor năsăudene în a doua jumătate a secolului al XIX-lea”, volum îngrijit de Simion Lupșan, Adrian Onofreiu, Ed. Mesagerul, Bistrița, 2007. 3. Dr. Drăganu Nicolae, Șotropa Virgil, „Istoria școalelor năsăudene”, Năsăud, 1913. 4. Scridon Leon, „Fondurile grănicerești năsăudene. Importanța lor și situația de astăzi”, Bistrița, 1934. 5. Șimon Nestor, „Vasile Nașcu. Viața și faptele lui”, Năsăud, 1911. 6. Tanco Teodor, „Fondurile școlare grănicerești”, în „Virtus Romana Rediviva, VII, Editura VRR-PF, Cluj-Napoca, 1993, pp. 232-259. 7. Ureche Lazăr, „Fondurile grănicerești năsăudene (1851-1918), Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001. 8. Vlașin (Brânzan) Nicoleta, „Rolul Fondurilor Grănicerești Năsăudene (1851-1947), Institutul de Istorie „George Barițiu”, Cluj-Napoca, 2014, teză de doctorat, mss.

Număr u.a.

4691

Metri liniari

59.30

Tip/suport material arhivistic

hârtie

Identificatorul instituției și persoanei responsabile pentru descriere

ADRIAN ONOFREIU

Reguli și convenții utilizate

ISAD(G)

Datele creării, revizurii sau ștergerii

2014