BN-F-00176

ȘCOALA CONFESIONALĂ GRECO-CATOLICĂ RAGLA

1873-1923

niv.Fond

Școala comunală din Ragla (1830-1858) ; Școala confesională greco-catolică din Ragla (1858-1918)

ŞCOALA CONFESIONALĂ GRECO-CATOLICĂ RAGLA (RO-Ragla)

1830 (ca.)-1918

Pe teritoriul fostului Regiment de graniţă năsăudean s-au înființat, până în anul 1830, şcoli naţionale cu limba de predare română în fiecare dintre cele 44 de comune componente. Ele au fost înfiinţate şi organizate în urma ordinelor imperial din 1825, 1827, 1828 şi 1829. Iniţial aceste şcoli erau susţinute financiar din fonduri comunale şi din contribuţia pentru şcoală a grănicerilor. Ca urmare a eforturilor vicarului Ioan Marian și ale comunităților locale, şcolile comunale şi cele superioare (normală şi triviale) de pe teritoriul Regimentului de graniţă năsăudean erau dintre cele mai bune școli din Ardeal. După anii 1848-1849, ca urmare a mişcărilor revoluţionare, şcoala a avut mult de suferit datorită dezordinii, sărăciei şi a faptului că mulţi învăţători şi-au părăsit posturile în căutarea unor slujbe mai sigure şi mai bine plătite. Dacă pe timpul regimentului de graniţă fondurile şcolilor comunale erau bine administrate prin depuneri la bănci şi controlate de către organele militare, între 1851 şi 1867 ele au fost administrate superficial de antistiile comunale sub controlul autorităţilor politice locale şi a Comisiei şi Comitetului administraţiei fondurilor grănicereşti. Pentru a îmbunătăţii administrarea acestor fonduri între 1867-1876 ele au trecut în sarcina Perceptoratului districtual şi apoi între 1876-1886 în cea a Perceptoratului fondurilor şcolare centrale, pentru ca din 1886 să treacă în administrarea ordinariatelor confesionale din Gherla sau Sibiu. În anul 1886 când fondurile şcolare au fost predate ordinariatelor, fondul şcolar comunal din Ragla a fost trecut în administrarea episcopiei greco-catolice din Gherla. Din fondurile şcolare comunale erau remuneraţi învăţătorii, erau cumpărate cărţile necesare pentru toţi copiii, erau acoperite cheltuielile cu rechizitele şcolare şi materialul de scris, încălzirea, curăţenia şi întreţinerea edificiilor şcolare. Dacă veniturile nu erau suficiente erau acoperite prin ajutoare de la comună sau biserică. În anul 1901 a fost construit în Ragla un local nou pentru școală cu contribuția în bani și muncă a locuitorilor comunei. În ceea ce priveşte organizarea procesului de învăţământ şi subordonarea şcolilor comunale, ele s-au găsit până în 1858 sub directa conducere a directorului şcolii normale din Năsăud care era director şi inspector al tuturor şcolilor grănicereşti. După transformarea şcolilor în şcoli confesionale treburile şcolare erau conduse de organele bisericeşti. Şcolile greco-catolice de pe teritoriul fostului regiment de graniţă năsăudean au fost în acea perioadă conduse şi inspectate de organele instituite de consistoriul arhiepiscopal din Gherla. Învățătorul era ales de sinodul parohial, preotul era directorul școlii iar protopopul „inspectorul” școlilor din protopopiatul Monor. În fiecare comună a fost ales câte un senat şcolar comunal în frunte cu preotul local. Din „Informațiunea” întocmită de preotul local în anul 1877 aflăm că învățător era Vasile Păcurariu, de 41 de ani, cu cursuri preparandiale de 6 săptămâni urmate de 2 ori și cu o vechime în funcție de 18 ani, școala era din lemn cu o singură încăpere și dotată cu grădină de pomărit. În același raport se menționează că numărul copiilor obligați a frecventa școala (între 6-12 ani) e de 30 băieți și 20 de fete din care au frecventat-o 23 de băieți și 9 fete. După 1867 statul și-a exercitat şi el controlul tot mai puternic asupra şcolilor confesionale prin Inspectoratul şcolar de stat şi prin impunerea legilor dualiste ale învăţământului din 1868, 1879 şi 1907. Dependența învățământului sătesc de organele bisericești s-a păstrat până în anul 1918 când statul român a preluat administrarea procesului de învățământului românesc din ciclul elementar.

Fondul a fost preluat în anul 1978 și reordonat, inventariat și pregătit pentru microfilmare în anul 2003.

Parohia ortodoxă Ragla

Fondul conține informații referitoare la : "Proiectul de statut pentru administrarea fondurilor şcolare grănicereşti ale comunităţilor din fostul II regiment românesc de graniţă din Ardeal" din 1877, circulare de la forurile superioare,ordine şi corespondenţă cu Inspectoratul şcolar de stat, administrarea fondurilor şcolare ale cercului Monor şi la susţinerea şcolii triviale (fundaţională) din Monor, frecventarea şcolii, eliberarea de adeverinţe şcolare, procurarea de cărţi, copii de vârstă şcolară, administrare fondurilor școlare şi acordarea de burse, problemele discutate în şedinţele senatului şcolar comunal, administrarea şcolii și a proprietăţilor şcolare : înregistrarea la cadastru, construirea şcolii noi, reparaţii efectuate, personalul școlii, proiecte de buget, bugete de venituri şi cheltuieli anuale, date statistice oficiale referitoare la şcoală, cadrele didactice şi numărul elevilor.

Permanent

cronologic pe probleme

10 BN

fără restricții

fără restricții

maghiară ; română

latină

174

BN-F-00176 ŞCOALA CONFESIONALĂ GRECO-CATOLICĂ RAGLA, dos. 10 și 15 ; BN-F-00175 OFICIUL PAROHIAL GRECO-CATOLIC RAGLA ; BN-F-00062 VICARIATUL GRECO-CATOLIC AL RODNEI ; BN-F-00060 ADMINISTRAŢIA FONDURILOR GRĂNICEREŞTI NĂSĂUD ; BN-F-00128 REUNIUNEA ÎNVĂŢĂTORILOR GRECO-CATOLICĂ "MARIANA" NĂSĂUD

Legislație : „Instrument fundațional pentru institutele de învățământ și educație din districtul Năsăudului în Transilvania”, Cluj, 1872. ; Lucrări : 1. Albu Nicolae, „Istoria învăţământului românesc din Transilvania”, Blaj, 1944. 2. Dan Aurelia, „Școlile grănicerești năsăudene (1851-1918)”, Ed. Presa Universitară Clujană, Cluj -Napoca, 2012. 3. Ghițan Teodor, ”Raionul și orașul Bistrița - monografie economică”, Cluj, 1955, mss. la S.J.A.N. Bistrița Năsăud. 4. Şotropa Valeriu, „Districtul grăniceresc năsăudean”, Ed. Dacia, Cluj,1975. 5. Șotropa Virgil și Drăgan Nicolae, „Istoria școalelor năsăudene”, Năsăud, 1913. 6. Ureche Lazăr, „Fondurile grănicereşti năsăudene (1851-1918)”, Cluj, 2001.. 7. ***„File din istoria unui centenar 1912-2012”, Ed. Casa de Editură Max Blecher, Bistrița 2012. 8. ***„Îndrumător în Arhivele Statului-Judeţul Bistriţa-Năsăud. Îndrumătoare arhivistice. 21”, Bucureşti, 1988, pp. 309-333. 9. ***„Monografia orașului Bistrița”, Bistrița, 1975, mss. la S.J.A.N. Bistrița-Năsăud. 10. ***„Monografia orașului Bistrița”, Bistrița, 1968, mss. la S.J.A.N. Bistrița-Năsăud.

18

0.15

hârtie

DANA VĂRAN

ISAD(G)

2014