BN-F-00138

ȘCOALA PRIMARĂ CONFESIONALĂ GRECO-CATOLICĂ RODNA

1748-1919

niv.Fond

Școala comunală Rodna (1828-1858) ; Școala primară confesională greco-catolică Rodna (1858-1919)

ŞCOALA PRIMARĂ CONFESIONALĂ GRECO-CATOLICĂ RODNA (RO-Rodna)

1828-1919

Până în anul 1830, pe teritoriul fostului Regiment de graniţă năsăudean, funcţionau şcoli naţionale primare în fiecare dintre cele 44 de comune componente. Ele au fost înfiinţate şi organizate în urma rezoluțiilor imperiale din 1825, 1827, 1828 şi 1829. Iniţial aceste şcoli erau susţinute financiar din fonduri comunale şi din contribuţia pentru şcoală a grănicerilor. Școala comunală din Rodna s-a deschis în 1828. Un merit deosebit în susţinerea şi avântul şcolilor comunale îl are vicarul Ioan Marian care a iniţiat constituirea fondurilor şcolare comunale şi modul lor de administrare, a susţinut ridicarea de şcoli şi a unei grădini de pomărit şcolare unde elevii aplicau în practică cunoștințele teoretice despre formarea și întreținerea unei livezi, a organizat primele cursuri preparandiale de 6 luni menite a oferi o pregătire de bază viitorilor învățători comunali. După anii 1848-1849, ca urmare a tulburărilor din timpul mişcărilor revoluţionare, şcoala a avut de suferit datorită dezordinii, sărăciei şi a faptului că mulţi învăţători şi-au părăsit posturile în căutarea unor slujbe mai sigure şi mai bine plătite. Dacă pe timpul Regimentului de graniţă II român fondurile şcolilor comunale erau bine administrate şi controlate de către organele militare, între 1851 şi 1867 ele au fost administrate superficial de antistiile comunale sub controlul autorităţilor politice locale şi a Comisiei şi Comitetului administraţiei fondurilor grănicereşti. Pentru a îmbunătăţii administrarea acestor fonduri, între 1867-1876 ele au trecut în sarcina perceptoratului districtual şi apoi între 1876-1886 în cea a Perceptoratului fondurilor şcolare centrale, pentru ca din 1886 să treacă în administrarea ordinariatelor confesionale din Gherla sau Sibiu. În anul 1886 când fondurile şcolare au fost predate ordinariatelor, fondul şcolar comunal din Rodna a fost trecut în administrarea episcopiei greco-catolice din Gherla. Din fondurile şcolare comunale erau remuneraţi învăţătorii, erau cumpărate cărţile necesare pentru toţi copiii, erau acoperite cheltuielile cu rechizitele şcolare şi materialul de scris, încălzirea, curăţenia şi întreţinerea edificiilor şcolare. Dacă veniturile nu erau suficiente, cheltuielile erau acoperite prin ajutoare de la comună sau biserică. Dintr-un raport vicarial din anul 1873 rezultă că edificiul școlar era din piatră, cu 2 săli și grădină. În ceea ce priveşte organizarea procesului de învăţământ şi subordonarea şcolilor comunale, ele s-au găsit până în 1858 sub directa conducere a directorului Școlii normale din Năsăud care era director şi inspector al tuturor şcolilor foste grănicereşti. După transformarea şcolilor în şcoli confesionale din1858, treburile şcolare a fost conduse de organele bisericeşti. În fiecare comună a fost ales câte un senat şcolar comunal în frunte cu preotul local. Şcolile greco-catolice de pe teritoriul fostului regiment de graniţă năsăudean au fost în acea perioadă conduse şi inspectate de organele instituite de consistoriul arhiepiscopal din Gherla. După 1867 statul îşi exercita şi el controlul tot mai puternic asupra şcolilor confesionale prin inspectoratul şcolar de stat şi prin impunerea legilor dualiste ale învăţământului din 1868, 1879 şi 1907. Unul dintre învățătorii care au făcut cinste acestei școli a fost Ion Pop Reteganul, care între 1886-1892, cât a ocupat postul de învățător la Rodna, a elaborat materiale auxiliare în completarea manualelor și a redactat broșuri metodice pentru formarea deprinderilor de scris-citit. El s-a implicat și în construirea în 1889 unui nou local de școală de către sătenii români din Rodna, după ce în anul 1876 statul maghiar a deschis o școală de stat în localul școlii românești.

Fondul a fost preluat în anul 1957 și reordonat/inventariat și pregătit pentru microfilmare în anul 2002.

Fondul cuprinde următoarele genuri de documente și informații : decrete şi publicaţii emise de guvern şi autorităţile centrale referitoare la organizarea învăţământului, administraţie şi armată, extrase din "Rezoluţia imperială" din 14 apr. 1698 şi din "Manifestul de unire" (hotărârea clerului român) din 7 oct. 1698 referitoare la unirea cu biserica Romei, circulare de la forurile şcolare superioare, ordine şi corespondenţă cu inspectoratul şcolar de stat, frecventarea şcolii, situația la învățătură, eliberarea de adeverinţe şcolare, procurarea de cărţi, convocatoare şi procese verbale ale şedinţelor senatului şcolar, administrarea şcolii, inventarul obiectelor şi cărţilor şcolare, probleme de personal, date statistice, probleme financiar-contabile, Registre : de intrare-ieșire, cuprinzând predica ţinută de vicarul Ioan Marian la Rodna, pentru numirea unui nou preot, în 21 mai 1837, registru cuprinzând copiile ordinelor emise de oficialităţile locale, inspectoratul şcolar regional, activitatea zilnică a învăţătorilor, cataloage, de frecvența la ore a elevilor, matricole școlare și copiii de vârstă şcolară.

Permanent.

Cronologic pe probleme.

10 BN

Documentele create înainte de anul 1800 se dau în cercetare numai sub formă de copie.

Documentele create înainte de anul 1800 se dau în cercetare numai sub formă de copie.

germană ; maghiară ; română

gotică, latină.

740

BN-F-00139 Şcoala normală primară din Năsăud (până în 1858 directorul Şcolii normale era şi directorul şcolilor comunale) ; BN-F-00060 ADMINISTRAŢIA FONDURILOR GRĂNICEREŞTI NĂSĂUD ; BN-F-00062 VICARIATUL GRECO-CATOLIC AL RODNEI ; BN-F-00074 OFICIUL PAROHIAL GRECO-CATOLIC RODNA

1. Albu Nicolae, „Istoria învăţământului românesc din Transilvania”, vol. I, Blaj, 1944. 2. Boșca Emil, „Cercetând arhivele rodnene”, în „Arhiva Someșană”, Năsăud, nr. 20 , 1936, pp. 374-377. 3. Dan Aurelia, „Școlile grănicerești năsăudene (1851-1918)”, Ed. Presa Universitară Clujană, Cluj-Napoca, 2012. 4. Ilieș Ioan, „Ioan Pop Reteganul - învățător la Rodna”, în „Arhiva Someșană” seria II,Cluj-Napoca, nr. 3, 1975, p.349. 5. Onofreiu Adrian, „Relaţia învăţător-comunitate la Rodna în a doua jumătate a secolului al XIX-lea”, în „Cetatea Rodnei”, Rodna, anul VII, nr. 14, mai 2010, pp. 1-3; 6. Păiuş Liviu, „Monografia comunei Rodna-Veche”, vol. I-II, Ed. George Coşbuc, Bistriţa, 2003. 7. Păiuş Liviu, „Monografia comunei Rodna-Veche”, Ediția a II-a, mult adăugită, Ed. Charmides, Bistriţa, 2014. 8. Păiuş Liviu, Păiuș Solomia, „Istoricul învăţământului românesc din Rodna Veche”, Ed. George Coşbuc, Bistriţa, 2004. 9. Pop Septimiu, „Din istoricul învățământului în județul Bistrița-Năsăud”, în „File de istorie”, Muzeul de Istorie Bistrița, nr. 1, 1971, pp. 209-236. 10. Şotropa Valeriu, „Districtul grăniceresc năsăudean”, Ed. Dacia, Cluj,1975. 11. Șotropa Virgil, Drăgan Nicolae, „Istoria școalelor năsăudene”, Năsăud, 1913. 12. Ureche Lazăr, „Fondurile grănicereşti năsăudene (1851-1918)”, Cluj, 2001. 13. ***„Instrument fundațional pentru institutele de învățământ și educație din districtul Năsăudului în Transilvania”, Cluj, 1872. 13. ***„Îndrumător în Arhivele Statului-Judeţul Bistriţa-Năsăud. Îndrumătoare arhivistice. 21”, Bucureşti, 1988, pp. 309-333. 14. ***„Rodna la 750 ani de atestare documentară (1235-1985)”, partea I-II, în „Plaiuri Năsăudene și Bistrițene”, Buletin intern nr. 12, Cluj-Napoca, 1985.

361

2.15

hârtie

DANA VĂRAN

ISAD(G)

2014