BN-F-00547

DISTRICTUL ROMÂNESC AUTONOM AL NĂSĂUDULUI

1861-1876

niv.Fond

DISTRICTUL ROMÂNESC AUTONOM AL NĂSĂUDULUI, (RO-Năsăud)

1861-1876

Partea din teritoriul actual al judeţului Bistriţa-Năsăud, delimitată de văile Someşului, Ilvei, Bistriţei, Şieului şi de munţii Rodeni, Bârgăului şi Călimani, a avut o evoluţie cu totul aparte în decursul istoriei. Bazat pe statutul majorităţii populaţiei, acela de oameni liberi, sau, pentru zona văilor Bârgăului şi a Şieului, de relaţii speciale de servitute, traiectul acesteia a evoluat, încă din evul mediu, pe coordonate esenţial diferite, faţă de restul Transilvaniei. O dată cu instituirea regimului militar în 1763, aici s-au creat relaţii politice, sociale, economice şi juridice aparte, care au determinat şi evoluţia în viitor. Aici şi în această perioadă, s-au creat un complex de relaţii şi reglementări, care au cuprins toate aspectele vieţii locuitorilor militarizaţi. Elementul esenţial a fost definit de recunoaşterea, sau dobândirea statutului de oameni liberi, ceea ce a definit sistemul atitudinal în viitor. Au fost astfel asumate atât constrângerile unui sistem care a reglementat în cele mai mici amănunte viaţa celor integraţi în el, cât şi drepturile dobândite, în virtutea noului statut. Dacă evoluţia monarhiei habsburgice s-a desfăşurat prin succesiunea regimurilor de mână forte, neoabsolutismul, apoi, relaxarea din anii 1860-1867, liberalismul şi s-a încheiat prin compromisul din 1867, evoluţia diferitelor componente etnice din Transilvania a avut ca trăsătură dominantă asigurarea unei poziţii cât mai favorabile şi poziţionarea cât mai benefică în cadrul acestui sistem. Manifestată prin compromisuri succesive, relaţiile de aici au statuat dualitatea puterii, realizată în beneficiul Vienei şi a elementului maghiar, care şi-a asumat rolul conducător pentru Transilvania. În acest context general, perioada ce a debutat la sfârşitul anului 1860 şi începutul lui 1861 a adus şi transformarea benefică a statutului locuitorilor din fostul regiment de graniţă de la Năsăud. Deşi recunoscut şi oficializat prin autoritatea monarhului, Districtul Năsăud a deveni subiect de drept public pentru o perioadă scurtă de timp, dar marcată de realizări ale căror consecinţe au fost benefice pentru multe din generaţiile care au urmat. Perioada de existenţă oficială a noii forme administrativ-politice, 1861-1876, a consemnat permanenta străduinţă a acestei entităţi, pentru dezvoltarea pe linia deschisă de sistemul benefic al graniţei militare. Acum şi aici, au fost creionate „instituţii” specifice în toate domeniile principale, economic, social, juridic, cultural, care, luate toate la un loc, au arătat capacitatea de administrare şi dezvoltare a unei zone preponderent româneşti. Prin tot ce a realizat, Districtul Năsăud a devenit un punct de reper pentru românii de ori unde din Transilvania şi a arătat capacitatea acestora de a fi parteneri egali cu cei care aveau tradiţie în arta guvernării. Deşi încheiată în anul 1876, prin lichidarea Districtului, ca subiect de drept public, existenţa sa a marca profund evoluţia în continuare a zonei. Bazat pe realizările din această perioadă, traiectul dezvoltării ulterioare a utilizat din plin fundamentele puse acum şi a definit evoluţia arealului geografic al Districtului până în prezent. De aceea, aspectele importante din existenţa acestei entităţi administrative din Transilvania se referă la evoluţia administrativă: 6 cercuri; organizarea şi evoluţia judecătorească; implicarea în lupta de emancipare naţională a românilor din Transilvania; structura şi evoluţia demografică; viaţa social-economică.

Documentele au fost preluate în anul 1987 și depistate în fondul Tribunalului Năsăud în anul 2017. Fondul a fost fondat și inventariat în anii 2015, 2017.

Informațiile se referă la aspecte importante din existenţa acestei entităţi administrative din Transilvania: evoluţia administrativă, organizarea şi evoluţia judecătorească, implicarea în lupta de emancipare naţională a românilor din Transilvania, structura şi evoluţia demografică, viaţa social-economică, situații statistice referitoare la proprietate, creșterea animalelor, structura și organizarea proprietății funciare.

Permanent.

cronologic pe probleme

10 BN

Conform articolului 30 şi a anexei nr. 6 ale Legii 16 din anul 1996 a Arhivelor Naţionale republicată.

Conform articolului 30 şi a anexei nr. 6 ale Legii 16 din anul 1996 a Arhivelor Naţionale republicată.

germană ; maghiară ; română

gotică, latină

1011 ; 1047

BN-F-00060 ADMINISTRAȚIA FONDURILOR GRĂNICEREȘTI NĂSĂUDENE ; BN-F-00115 COLECȚIA PERSONALĂ VASILE BUZDUG ; BN-F-00058 COLECȚIA PERSONALĂ ION CIOCAN, PROF. UNIVERSITAR ; BN-F-00051 COLECȚIA PERSONALĂ IULIAN MARȚIAN ; BN-F-00059 COLECȚIA PERSONALĂ IULIU MOISIL ACADEMICIAN ; BN-F-00053 COLECȚIA PERSONALĂ IOACHIM MUREȘAN ; BN-F-00106 COLECȚIA PERSONALĂ TITUS POP, DR. ; BN-F-00056 COLECȚIA PERSONALĂ FLORIAN PORCIUS ; BN-F-00070 COLECȚIA PERSONALĂ VIRGIL ȘOTROPA ACADEMICIAN ; BN-F-00063 LICEUL „GEORGE COȘBUC” NĂSĂUD ; BN-F-00154 PROTOPOPIATUL ORTODOX ROMÂN BISTRIȚA ; BN-F-00071 SEDRIA GENERALĂ A DISTRICTULUI ROMÂNESC AUTONOM AL NĂSĂUDULUI ; BN-F-00062 VICARIATUL GRECO-CATOLIC AL RODNEI

1. „Districtul Năsăud 1861-1876. Contribuții documentare”, volum îngrijit de Simion Lupșan, Adrian Onofreiu, Ed. Fundației „George Coșbuc” Năsăud, 2003. 2. „Instrumentu fundaționale pentru institutele de învețeimântu și educațiune de în Districtul Naseudlui în Transilvania”, Clusiu, 1872. 3. Onofreiu Adrian, „Districtul Năsăud”, Ed. Argonaut, Cluj-Napoca, 2010. 4. Porcius Florian, „Istoricul ținutului grăniceresc al Năsăudului”, editor, prof. Liviu Păiuș, Ed. Napoca-Star, Cluj-Napoca, 2005. 5. „Poruncile Primăriei Năsăud (1863-1867)”, studiu introductiv, note și text de Simion Lupșan, Adrian Onofreiu, Ed. Fundației „George Coșbuc”Năsăud, ed. I, 2000, ed. II, revăzută și întregită, 2006. 6. Ureche Lazăr, „Fondurile grănicerești năsăudene (1851-1918), Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001. 7. „Virtus Romana Rediviva”-Societatea de lectură a elevilor de la liceul grăniceresc năsăudean. Contribuții documentare”, Ed. Fundației „George Coșbuc” Năsăud, 2002.

470

2.75

hârtie

ADRIAN ONOFREIU

ISAD(G)

2015, 2019