BN-F-00379

ȘCOALA GENERALĂ RUNCU SALVEI

1889-1969

niv.Fond

Şcoala Comunală Runcu Salvei (1829-1858) Şcoala Confesională greco-catolică Runcu Salvei (1858-1919) Şcoala Primară de Stat Runcu Salvei (1919-1947) Şcoala Primară Mixtă Runcu Salvei (1947-1948) Şcoala Elementară Mixtă Runcu Salvei (1948-1952) Şcoala Elementară de 4 ani Runcu Salvei (1952-1959) Şcoala Elementară de 7 ani Runcu Salvei (1959-1962) Şcoala Elementară de 8 ani Runcu Salvei (1962-1964) Şcoala Generală de 8 ani Runcu Salvei (1964-2006) Şcoala Generală „Ioan S. Pavelea” Runcu Salvei (2006-2012) Şcoala Gimnazială „Ioan S. Pavelea” Runcu Salvei (2012-)

ȘCOALA GIMNAZIALĂ „IOAN S. PAVELEA” RUNCU SALVEI (RO-Runcu Salvei)

1829-

Înfiinţarea graniţei năsăudene avea să joace un rol decisiv în procesul educativ al românilor din această zonă. Românii grăniceri nu numai că aveau acces deplin la şcoală, dar erau încurajaţi să urmeze diferite forme de învăţământ, în vederea formării cadrelor militare pentru Imperiu. O formă de învăţământ care s-a dezvoltat în teritoriul regimentului II de graniţă a fost învăţământul trivial (de 3 ani), punând accent pe citire, scriere şi calculare. În anul 1825, Consiliul de Război din Viena ordonă comandei regimentului năsăudean luarea măsurilor pentru înfiinţarea unor „şcoli poporale”, în comunele mai mari ale districtului. Deja în anul următor se deschid mai multe şcoli, iar în 1827 se vor organiza „şcolile de repetiţie”. Şcoala din Runcu Salvei (Runk, Runkfalva) îşi deschide cursurile în anul 1829. Din anul 1858 şcolile comunale au devenit şcoli confesionale puse sub patronatul Comitetului Fondurilor grănicereşti, care de altfel le susţinea din punct de vedere financiar. Situaţia se va menţine până în 1919, când şcoala va deveni Şcoală Primară de Stat, terenul şi clădirea rămânând proprietate confesională. Şcolile se împărţeau în perioada respectivă, ca şi astăzi, în trei categorii, de nivel elementar, mediu şi superior, publice sau private. Legea învăţământului primar al statului şi învăţământul primar–normal din 29.07.1924 stabilea că, învăţământul primar se preda în şcolile statului (şcoli publice), în şcolile sau institutele particulare autorizate de stat şi în familie, conform legii învăţământului particular. Limba de predare în învăţământul primar în şcolile statului era limba română. În regiunile unde se aflau şi alte naţionalităţi, Ministerul Instrucţiunii putea înfiinţa şcoli primare cu limba de predare a naţionalităţii respective, în primele 4 clase primare. Prin Legea nr. 472 pentru organizarea şi funcţionarea învăţământului primar şi normal din 27 mai 1939 se prevedea că învăţământul elementar era obligatoriu şi gratuit. Ministerul Educaţiei Naţionale în colaborare cu Serviciul Social, Straja Ţării, precum şi la iniţiativa statului sau a întreprinderilor particulare, putea organiza cursuri pentru analfabeţi. Învăţământul era împărţit în 2 cicluri (elementar- 4 ani şi superior - 3 ani). Decretul nr. 175/3.08.1948 al Ministerului Învăţământului Public stabilea că învăţământul public avea un caracter laic. Structura învăţământului public cuprindea învăţământul: preşcolar, elementar, mediu şi superior. În ceea ce priveşte activitatea didactică, se prevedea ca învăţământul elementar are o durată de 7 ani şi era gratuit. Învăţământul pentru primele 4 clase elementare era general şi obligatoriu. Legea privind învăţământul din 13 mai 1968 stabilea că învăţământul era de stat, iar structura învăţământului cuprindea învăţământul: preşcolar, obligatoriu de cultură generală, liceal, profesional şi tehnic, superior şi postuniversitar. Învăţământul obligatoriu avea o durată de 10 ani. Învăţământul de toate gradele era gratuit şi se desfăşura în limba română. În conformitate cu prevederile constituţiei, pentru naţionalităţile conlocuitoare învăţământul de toate gradele se desfăşura şi în limba naţionalităţilor. Legea educaţiei şi învăţământului din 26 decembrie 1978 stabilea sistemul de învăţământ ca fiind: preşcolar, primar, gimnazial, liceal (organizat pe două trepte: treapta I – clasele IX–X şi treapta a II-a – clasele XI–XII, la cursurile de zi şi clasele XI–XIII la cursurile serale), profesional şi de maiştrii, superior, agrozootehnic de masă, postuniversitar, doctoratul.

Fondul arhivistic a fost preluat în anul 1983.

ȘCOALA GENERALĂ RUNCU SALVEI

Documentele conţin informații cu privire la ordinele, instrucțiunile și dispoziţiile organelor superioare în probleme organizatorice, de personal, financiare, dări de seamă statistice, registrul inventar. Registrele matricole oferă informaţii despre evoluţia şi rezultatele la învăţătură ale elevilor, iar cataloagele completează informaţiile şcolare din registrele matricole.

Permanent

cronologic pe probleme

10 BN

fără restricţii

fără restricţii

română maghiară

latină

503

Izvoare: 1. Serviciul Judeţean Bistriţa-Năsăud al Arhivelor Naţionale, fond „Inspectoratul Şcolar al Judeţului Bistriţa-Năsăud”. 2. Idem, fond „Inspectoratul Şcolar al Judeţului Năsăud”. 3. Idem, fond „Vicariatul greco-catolic al Rodnei”. Legislație: 1. „Az évi törvények gyüjtemenyi”, 1868-1907. 2. „Buletinul Oficial al Ministerului de Instrucţie”, Secretariatul General Cluj, anul I, nr. 1 din 1 august 1920, Tipografia ,,Ardealul", Cluj. 3. Ibidem, anul I, nr. 3 din 1 septembrie 1920, Tipografia Krafft şi Drotleff, Cluj. 4. Ibidem, anul I, nr. 4 din 10 septembrie 1920, Tipografia Krafft şi Drotleff, Cluj. 5. Ibidem, anul I, nr. 5 din 15 octombrie 1920, Tipografia Krafft şi Drotleff, Cluj. 6. „Buletinul Oficial al Republicii Populare Române”, anul III, nr. 47 din 19 aprilie 1951, Imprimeriile Statului, Bucureşti. 7. „Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România”, partea I, anul I, nr. 2 din 10 septembrie 1965, Editor Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România, Bucureşti. 8. Ibidem, partea I, anul VII, nr. 83 din 7 iulie 1971, Editor Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România, Bucureşti. 9. „Decretul Nr. 175 pentru reforma învăţământului din 3 august 1948”, în „Colecțiune de legi, decrete și deciziuni”, Tomul XXVI, 1-31 august 1948, pp. 1676-1682. 10. „Legea educației și învățământului din 26 decembrie 1978”, în Ibidem, nr. 113 din 26 decembrie 1978. 11. „Lege pentru învățământul primar al statului și învățământul normal primar”, în C. Hamangiu, „Codul general al României. Legi noui de unificare 1922-1926”, pp. 525-566. 12. „Lege pentru organizarea și funcționarea învățământului primar și normal din 27 mai 1939”, în Ibidem, XXVII, partea a II-a, 1939, pp. 1.626-1.667. 13. „Legea privind învățământul din 13 mai 1968”, în „Buletinul Oficial”, partea I, nr. 62 din 13 mai 1968. 14. „Monitorul Oficial”, partea I, nr. 105 din 15 mai 1928, Direcţiunea Imprimeriilor Statului. 15. Ibidem, partea I, nr. 177 din 3 august 1948, Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului, Imprimeria Centrală, Bucureşti. 16. „Ordinul Nr. 6.564 al Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului privind aprobarea procedurii de atribuire a denumirii unităților de învățământ din sistemul național de învățământ preuniversitar”, în „Monitorul Oficial”, partea I, nr. 922 din 27 decembrie 2011. Lucrări: 1. Albu Nicolae, „Istoria învăţământului românesc din Transilvania până la 1880”, Tipografia „Lumina”, Blaj, 1944. 2. Dan Aurelia, „Școlile grănicerești năsăudene”, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2012. 3. Dr. Drăganu Nicolae, Șotropa Virgil, „Istoria școalelor năsăudene”, Năsăud, 1913. 4. Marțian Grigore, „Idei pedagogie ale școlii năsăudene și alte însemnări”, Editura Napoca-Star, Cluj-Napoca, 2007. 5. Ilovan Vasile, Hogiu Leon, „Dezvoltarea învăţământului şi sarcinile actuale ale şcolii”, în „Judeţul Bistriţa-Năsăud. Pe coordonatele sfertului de veac de la proclamarea republicii. Culegere de studii şi articole", Editat de Secţia de Propagandă a Comitetului Judeţean P.C.R. Bistriţa-Năsăud, Bistriţa, 1972, p. 165-178. 6. Lechinţan Vasile, Onofreiu Adrian, Prahase Mircea (coord.), „Fabricat în Runcu Salvei. Aspecte monografice”, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2013. 7. Moisil Grigore, „O pagină din trecutul institutelor de învățământ din Năsăud”, în „Școala Practică”, Năsăud, nr. 11-12, tom. III, 1885, pp. 355-369. 8. Pavel Ioan, „Starea învăţământului primar în judeţul Bistriţa-Năsăud la finele anului şcolar 1921-1922”, Bistriţa, 1922. 9. Pavelea Traian, „Societăți culturale năsăudene”, Bistrița, 2005. 10. Suciu Coriolan, „Dicționar istoric al localităților din Transilvania”, vol. II, Editura Academiei R.S.R., București, 1967. 11. „Şcoli primare”, în „Îndrumător în Arhivele Statului. Județul Bistrița-Năsăud. Îndrumătoare arhivistice. 21”, București, 1988, pp. 309-326. 12. Ureche Lazăr, „Fondurile grănicerești năsăudene (1851-1918), Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001.

336

3.50

hârtie

FLORIN VLAŞIN

ISAD(G)

2014

Public

Fără restricții

Nu este cazul

dosare generale (30 de ani)

30