BN-F-00003

PREFECTURA JUDEȚULUI NĂSĂUD

1877-2007

1877-1950 ; 1992-2007

niv.Fond

Comitatul Bistriţa-Năsăud 1876-1918 Prefectura judeţului Bistriţa-Năsăud 1918-1925 Prefectura judeţului Năsăud 1925-1940 Comitatul Bistriţa-Năsăud 1940-1944 Prefectura judeţului Năsăud 1944-1949 Prefectura judeţului Bistriţa-Năsăud 1990-

PREFECTURA JUDEȚULUI NĂSĂUD (RO-Bistrița)

1877-1950 ; 1990-

Evoluţia teritorial administrativă a Transilvaniei în perioada modernă a dus la transformări succesive, care au ţinut cont de particularităţile istorice ale provinciei. Organizarea pe baze moderne şi unificarea administrativă au fost realizate prin Legea XIII/1870, care a fixat ca instituţii comitetul municipal şi comunele grupate în două categorii: mici şi mari. Legea XXXIII/1876 a pus bazele comitatului unit Bistriţa – Năsăud. Prin Legea XXI /1886 comitatul Bistriţa–Năsăud a fost declarat municipiu. În 1876, la înfiinţare, comitatul a fost împărţit în 6 cercuri: Năsăud, Rodna, Beşineu, Iad Livezile, Prundu–Bârgăului şi Şieul Mare. În anul 1888 comitatul a fost împărţit în 4 cercuri: Năsăud, Rodna, Iad, Beşineu. Această împărţire a rămas în vigoare până la unirea Transilvaniei cu România, la 1 Decembrie 1918. În baza Legii pentru unificarea administrativă din 14 iunie 1925 judeţul a primit denumirea de Năsăud şi a fost împărţit în 2 comune urbane, Bistriţa şi Năsăud, 110 comune rurale, grupate în 6 plase: Bârgău, Lechinţa, Mocod, Năsăud, Rodna, Şieu. Prefectul devenea capul administraţiei judeţene, el executa toate hotărârile consiliului şi ale delegaţiei permanente judeţene. La nivelul judeţului funcţiona consiliul judeţean, cu membrii aleşi şi comisii pe diferite domenii de activitate. Consiliul judeţean era compus din consilieri aleşi şi trebuia să prezinte strategii de dezvoltare ale judeţului şi să inventarieze averea imobilă şi mobilă a judeţului. Prefectul şi subprefectul conduceau prefectura. Conform Legii pentru organizarea administraţiunei locale din 1929, judeţul a fost împărţit în patru plase: Bârgău, Năsăud, Rodna, Şieu. Atribuţiile consiliului judeţean se refereau la toate problemele de interes judeţean, realizate prin serviciile sale, aflate sub supravegherea prefectului judeţului, În anul 1938 prin Decretul–Regal nr. 2919 din 14 august, s-a promulgat Legea administrativă. S-au introdus noi unităţi administrative, ţinuturile, conduse de rezidenţi regali. Judeţul Năsăud, nu mai avea personalitate juridică şi devenea o simplă circumscripţie administrativă în cadrul ţinutului Someş. Ca urmare a celui de al II-lea Dictat de la Viena (30 august 1940) teritoriul judeţului Năsăud a intrat în componenţa Ungariei. Au fost restaurate formele administrative anterioare anului 1918, astfel că a fost creat comitatul Bistriţa-Năsăud cu 4 plase: Bistriţa de Sus, Bistriţa de Jos, Năsăud, Rodna. În toamna anului 1944 teritoriul judeţului a fost eliberat şi s-a extins legislaţia valabilă aici până în 30 august 1940. Judeţul a revenit la denumirea de Năsăud şi a fost împărţit în 4 plase: de Sus, de Jos, Năsăud, Rodna. Prefectul era administratorul judeţului, reprezentant al guvernului, al Ministerului Afacerilor Interne şi era şeful poliţiei în judeţ. În activitatea sa este ajutat de Consiliul Politic Judeţean, care avea rolul de factor de îndrumare, decizie şi control. Prin legea nr. 17/1949, s-au introdus la nivelul judeţelor, consilii populare, ca organe locale ale puterii de stat; ele purtau denumirea de sfaturi populare. Pentru funcţionarea organelor administrative nou create s-au înfiinţat comitetele provizorii judeţene. La nivelul judeţului Năsăud, comitetul provizoriu şi-a început activitatea în luna aprilie 1949. Prefectura județului Bistrița-Năsăud fost constituită provizoriu, până la organizarea de alegeri locale, în baza Legii nr. 5 din 19 iulie 1990, cu următorul personal: un prefect, doi subprefecți, un secretar și 7 funcționari. Normele unitare de structură și conducerea aparatului propriu au fost stabilite prin Hotărârea Guvernului României nr. 1.345/21 decembrie 1990. Atribuțiile detaliate și forma statutară de organizare au fost cuprinse în prevederile Legii nr. 69 din 26 noiembrie 1991. Ele se refereau în principal la: asigurarea realizării intereselor naționale, respectarea legilor și a ordinii publice; exercitarea controlului cu privire la legalitatea actelor administrative ale autorităților publice locale și județene; avizarea, numirea sau eliberarea din funcție a conducătorilor serviciilor publice descentralizate, ale ministerelor și celorlalte organe centrale din unitățile administrativ-teritoriale; asigurarea măsurilor corespunzătoare pentru prevenirea infracțiunilor și apărarea drepturilor cetățenilor prin organele legale constituite; răspunderea de pregătirea și aducerea la îndeplinire a măsurilor de apărare care nu au un caracter militar; prezentarea anuală către guvern a unui raport de activitate asupra stării generale economice, sociale, culturale și administrative a județului. Prefectul avea un rol dublu, care îndeplinea atât activități administrative cât și politice. Modul de organizare și structura aparatului tehnic de specialitate al instituției a fost statuat mai întâi, prin Hotărârea Guvernului României nr. 118/9 martie 1992, urmată de Hotărârea Guvernului României nr. 935/8 octombrie 1996. Prevederile Legii nr. 215/23 aprilie 2001 au delimitat atribuțiile instituțiilor administrative, subliniind faptul că între prefecți, pe de o parte, consiliile locale și primari, precum și consiliile județene și președinții acestora, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare. În baza Legii 340 din 12 iulie 2004 a fost modificată denumirea în aceea de Instituția Prefectului – Județul Bistrița-Năsăud și au fost precizate principalele atribuții, referitoare la: asigurarea, la nivelul județului, a aplicării și respectării Constituției; acționarea pentru realizarea în județ a obiectivelor cuprinse în programul de guvernare și dispunerea măsurilor necesare pentru realizarea lor; acționarea pentru menținerea unui climat de pace și evitarea tensiunilor sociale; colaborarea cu autoritățile administrației publice locale; asigurarea, împreună cu instituțiile abilitate legal, a ducerii la îndeplinire a măsurilor de pregătire și intervenție în situații de urgență, inclusiv prin gestionarea acestora, în calitate de președinte al Comitetului județean pentru situații de urgență și șef al protecției civile; dispunerea măsurilor pentru prevenirea infracțiunilor și apărarea drepturilor și siguranței cetățenilor; asigurarea planului de măsuri pentru integrarea europeană; dispunerea măsurilor de aplicare a politicilor naționale hotărâte de guvern; cooperarea, în condițiile legii, a cooperării sau asocierii cu instituții similare din țară sau străinătate, în vederea promovării intereselor comune; asigurarea folosirii, în condițiile legii, a limbii materne în raporturile dintre cetățenii aparținând minorităților naționale și serviciile publice deconcentrate, în unitățile administrativ-teritoriale unde aceștia au o pondere mai mare de 20%. Delimitarea față de statutul anterior s-a realizat atât prin reducerea competențelor asupra instituțiilor deconcentrate cât și prin faptul că prefectul a devenit înalt funcționar public, fără posibilitatea de a aparține vreunui partid politic. O componentă importantă a activității instituției este aceea de verificare a legalității actelor autorităților publice locale și județene.

Documentele au fost preluate în anii 1951, 1977, 1981 și 2019. O primă operaţiune de inventariere a fost realizată între anii 1962-1963, în baza planului de lucru care prevedea inventarierea registrelor cu procese verbale ale şedinţelor congregaţiei comitaensă (1877-1918), a registrelor instrumente contemporane de evidenţă şi a documentelor, potrivit criteriului cronologic, şi în cadrul anilor, pe numere de bază. Operaţiunea de inventariere a fost reluată, în anul 2008 şi finalizată în anul 2010. În anul 1967 s-a efectuat lucrarea de selecţionare pentru documentele din perioada 1919-1944. In anul 2019 au fost preluate decizii și dispoziții ale unităților administrativ teritoriale din județ și ale Consiliului judeșaen Bistrița-Năsăud (1992-2007).

Sfatul Popular al Regiunii Rodna (1951), de la Consiliul Popular al Judeţului Bistriţa-Năsăud (1977, 1981), Pefectura județului Bistrița-Năsăud (2019)

Documentele din perioada 1877 – 1918 oferă informaţii importante şi de sinteză asupra tuturor aspectelor vieţii comitatului. Pentru perioada de până la 1918, registrele cu procese-verbale ale adunărilor (congregaţiilor) comitatului cuprind toate problemele luate în discuţie. O grupă aparte este reprezentată de lucrările comisiei desemnate pentru combaterea delictelor silvice. Ca organ executiv, Comisia administrativă a comitatului a creat o serie de documente referitoare la organizarea şi funcţionarea administraţiei, personalul administrativ. Alte documente cuprind referiri la cauze orfanale şi tutelare, administrarea unor fonduri speciale. După 1918, documentele oferă o imagine de sinteză a procesului de preluare treptată a administraţiei, de către noile autorităţi, sunt arătate dificultăţile acestei perioade, problemele de interes general: aprovizionare, comunicaţii, transporturi, organizarea noilor structuri ale statului român, atitudinea minorităţilor faţă de acesta, probleme legate de eliberarea documentelor de călătorii (paşapoarte). O dată cu definirea noilor structuri, pentru perioada interbelică, documentele fondului oferă o imagine de sinteză, din domeniile economic, financiar, social, cultural, politic. Se păstrează documente referitoare la aplicarea Reformei Agrare din 1921, evoluţia instituţiilor de interes local, aspecte ale stării de sănătate a populaţiei, situaţi şi statistici şcolare, evoluţia administrativă a structurilor subordonate prefecturii (plăşi, comune), documente referitoare la situaţii de evidenţă militară, desfăşurarea şi rezultatele alegerilor generale şi locale, aspecte sportive şi culturale. O serie aparte este reprezentată de documente rezultate din activitatea Consiliului Judeţean. Deceniul 4 al secolului XX, este reprezentat de documente care arată creşterea pericolului de război, mobilizări ale rezerviştilor, starea de spirit a populaţiei, lucrări pregătitoare ale serviciului de Mobilizare şi Organizare a Naţiunii şi Teritoriului (MONT). O categorie aparte este reprezentată de documentele care reflectă funcţionarea administraţiei: deliberări ale comisiilor locale, probleme de personal, statistici, statute, construcţii de drumuri şi poduri. Documentele din anii 1938 – 1939 cuprind sinteze pe domenii de activitate, pentru perioada 1918–1938, realizate la aniversarea a 20 de ani de la Unirea din 1918. Perioada de după al II-lea război mondial cuprinde, în primul rând, documente care reflectă situaţia specială a judeţului, în perioada octombrie 1944–aprilie 1945, legate de organizarea administraţiei, refacerea căilor de comunicaţie, aprovizionarea populaţiei, executarea prevederilor Convenţiei de Armistiţiu. Problemele mari ale perioadei ce a urmat sunt reflectate în documente referitoare la aplicarea Reformei Agrare din 1945, aplicarea şi îndeplinirea prevederilor Convenţiei de Armistiţiu, alegerile parlamentare din 1946, refacerea economică a judeţului, consecinţele şi urmările războiului, activitatea partidelor politice, organizarea şi funcţionarea administraţiei centrale şi locale, refacerea instituţiilor cu tradiţii şi crearea altora noi, problema bunurilor părăsite de populaţie de origine germană, transferul autorităţii asupra noilor organe administrative, comitetele provizorii. Menţionăm şi grupa de documente de stare civilă (consemnări sau înregistrări ulterioare ) pentru născuţi, căsătoriţi, decedaţi, din localităţile judeţului, din perioada 1907 –1940, care s-au centralizat la nivelul prefecturii. Ca trăsătură generală, documentele din fond cuprind informaţii de sinteză din toate domeniile vieţii judeţului: economic, politic, social, cultural, administrativ. Din anii 1992-2007 s-au preluat decizii și dispoziții ale unităților administrativ teritoriale din județ și ale Consiliului județean Bistrița-Năsăud.

Permanent.

Documentele au fost ordonate după următoarele criterii: 1. sistemul de registratură pe numere de bază, cu întocmirea listelor de existent; 2. structural-cronologic.

10 BN

Conform articolului 30 şi a anexei nr. 6 ale Legii 16 din anul 1996 a Arhivelor Naţionale republicată.

Conform articolului 30 şi a anexei nr. 6 ale Legii 16 din anul 1996 a Arhivelor Naţionale republicată.

germană maghiară română

gotică, latină.

781 - Grupa 1 - Instrumente contemporane de evidență (1895-1950); 188 u.a. 780 - Grupa 2 - Documentele prefectului (1919-1925) ; 3059 u.a. 782 - Grupa 3 - Documentele subprefectului (1919) ; 345 u.a. Lista de existent numere de bază - Grupa 4 - Documentele subprefectului (1919-1925); 4594 u.a. Lista de existent numere de bază - Grupa 5 - Documentele prefectului (1926-1949); 30776 u.a. 759 - Grupa 6 - Documentele prefecturii (1919-1949) ; 716 u.a. 783 - Grupa 7 - Starea civilă (1907-1940); 186 u.a. 784 - Grupa 8 - Registre (1877-1949); 222 u.a. 785 - Grupa 9 - Prefectul ca președinte al Comitetului administrativ județean (1919-1925); 41 u.a. 786 - Grupa 10 - Subprefectul ca instanță de gradul 2 în cauze administrative (1925); 65 u.a. 1071 - Prefectura județului Bistrița-Năsăud (1992-2007) preluarea 2/2019; 2205 u.a. 1092 - Grupa 7 - Stare civilă (completare 2020); (1886-1936); 125 u.a. 1107 Prefectura județului Bistrița-Năsăud (1994-2004) preluarea 4/2022; 1696 u.a.

Legislație: 1. „Az évi törvények gyüjtemenyi”, 1876-1886. 2. „Colecţiune de legi, decrete, regulamente, 1944-1950”. 3. „Gazeta Oficială a Consiliului Dirigent'', 1918-1920. 4. Hamangiu,C, „Codul general al României-legi uzuale, 1919-1940”. 5. Legea nr. 5/19 iulie 1990 privind administrarea județelor, municipiilor, orașelor și comunelor până la organizarea de alegeri locale, în „Monitorul Oficial”, nr. 92/20 iulie 1990. 6. Hotărârea Guvernului României nr. 1.345/21 decembrie 1990 privind stabilirea normelor unitare de structură și conducerea aparatului propriu al prefecturilor și primăriilor, în „M. O.” nr. 4/11 ianuarie 1991. 7. Legea nr. 69/26 noiembrie 1991 – Legea administrației publice locale, în „M. O.”, nr. 238/28 noiembrie 1991, republicată, în „M. O.” nr. 76/13 aprilie 1996. 8. Hotărârea Guvernului României nr. 118/9 martie 1992 privind structura și atribuțiile aparatului tehnic de specialitate al prefecturilor, precum și finanțarea acestuia, în „M. O.”, nr. 56/2 aprilie 1992. 9. Legea nr. 215/23 aprilie 2001 – Legea administrației publice locale, în „M. O.,” nr. 204/23 aprilie 2001, republicată în „M. O.” nr.123/20 februarie 2007. 10. Legea nr. 340/12 iulie 2004 – Legea privind prefectul și instituția prefectului, în „M. O.” nr. 658/21 iulie 2004; republicată în „M. O. ” nr. 225/24 martie 2008. Lucrări: 1. Onofreiu, Adrian, „Prefecţii judeţului Năsăud (1918-1949)”, în „Răsunetul", Bistriţa, anul IX, 1997, nr. 1891, 1897, 1898, 1903, 1911. 2. Onofreiu Adrian, „Factori de influenţă politică în activitatea Prefecturii judeţului Năsăud (1944-1947)”, în „Revista Bistriţei'', Bistriţa, XII-XIII, 1999, pp. 403-413. 3. Onofreiu Adrian, Bâca Ioan, „Evoluţia administrativ-teritorială a judeţului Bistriţa-Năsăud”, în „Revista Bistriţei", Bistriţa, XX, 2006, pp. 340-371. 4. Onofreiu Adrian, Băndean Ana-Maria, „Prefecţii judeţului Bistriţa-Năsăud (1919-1950; 1990-2014). Ipostaze, imagini, mărturii”, Ed. Charmides, Bistriţa, 2014. 5. Onofreiu Adrian, „Factori politici și instituționali în județul Bistrița-Năsăud în perioada 1989-1992. Paradigme ale schimbării”, în „Anuarul Arhivelor Mureșene”, Târgu-Mureș, serie nouă, I (V), 2012, pp. 265-274. 6. Îndrumător în Arhivele Statului-Judeţul Bistriţa-Năsăud. Îndrumătoare arhivistice. 21, Bucureşti, 1988, pp. 35-58. 7. Chira Luca, Onofreiu Adrian, Văran Dana, Salvan Andreea, ”Județul Bistrița-Năsăud - începuturi, continuități și actualități”, Editura Charmides, Bistrița, 2018.

36744

266.65

hârtie

ADRIAN ONOFREIU

ISAD(G)

2014, 2019, 2020