BN-F-00261

LEGIUNEA DE JANDARMI A JUDEȚULUI NĂSĂUD

1944-1950

niv.Fond

LEGIUNEA DE JANDARMI A JUDEŢULUI NĂSĂUD

LEGIUNEA DE JANDARMI A JUDEŢULUI NĂSĂUD (RO-Bistriţa)

1919-1949

Începuturile jandarmeriei, ca instituţie menită a asigura în mediul rural paza, ordinea şi respectarea legalităţii are în Transilvania rădăcini în epoca modernă. Prima reglementare pentru organizarea şi funcţionarea instituţiei jandarmeriei a fost Legea nr. III/1881 „despre organizarea serviciului de siguranţă publică ”. Pentru Transilvania, sediul Comandamentului de jandarmi era la Cluj, cu 4 subdiviziuni, în care era inclus şi comitatul Bistriţa-Năsăud. Comandamentul de la Cluj exista în momentul promulgării legii, ceea ce arăta vechimea acestuia. Două coordonate din textul legii defineau instituţiei: a) jandarmeria avea atribuţii bine definite, lămurite separat de ale celorlalte organe şi neavând nici o atribuţie administrativă; b) jandarmii aveau răspundere penală, ceea ce definea comportamentul lor în afara scopurilor politice. Pentru perioada 1918-1920, organul care a facilitat integrarea Transilvaniei în sistemul statal unitar român a fost Consiliul Dirigent. În cadrul acestuia, s-a organizat „Resortul de Interne”, condus de Iuliu Maniu şi având secretar general pe prof. univ. dr. Victor Onişor, de la Facultatea de Drept din Cluj, originar din Zagra. Secţia a II-a „a siguranţei generale, poliţiei şi jandarmeriei, cuprindea şi Biroul jandarmeriei. În planul activităţii concrete în judeţ, conform datelor din arhiva legiunii s-au înfiinţat la început 3 plutoane de jandarmi români, şi anume: în Năsăud, în ziua de 14 februarie, în Rodna Veche, în ziua de 22 februarie şi în Bistriţa, în ziua de 28 februarie 1919. Cu începere de la 20 mai 1929, prin Decizia Ministerului de Interne nr.3673/2 mai 1929, Legiunea de jandarmi rurali Năsăud, cu reşedinţa în Bistriţa, cuprindea 5 secţii şi 28 de posturi, repartizate la secțiile Bârgău, Lechinţa (reşedinţa: Lechinţa), Năsăud (reşedinţa Năsăud), Rodna(reşedinţa Rodna), Şieu (reşedinţa Şieu). La 24 octombrie 1944, Primăria Bistriţa anunţa Poliţia oraşului că în 25 octombrie 1944, la orele 11, urma să sosească în localitate Legiunea de jandarmi Năsăud, formată din 300 de jandarmi. Deşi nu s-a derulat conform celor de mai sus, totuşi la 10 noiembrie 1944, Legiunea de jandarmi Năsăud raporta Inspectoratului de Jandarmi Cluj că a ocupat întreg teritoriul rural, stăpânind fiecare şef de post, teritoriul, din punct de vedere poliţienesc. Dar evoluţia evenimentelor va fi cu totul diferită de cele raportate. La 14 noiembrie 1944, Comandamentul General al Etapelor a transmis Garnizoanei Bistriţa ordinul de retragere. Potrivit hotărârii Comisiei Aliate de Armistiţiu, au fost retrase, deocamdată, din Ardealul eliberat, autorităţile militare şi autorităţile civile instalate de Înaltul Comisar al Ardealului. Legiunea de jandarmi Năsăud a fost dislocată la Iacobeni. Instituia a revenit cu efectivele abia în vara anului 1945, când s-a instalat şi a acoperit raza întregului judeţ Năsăud, cu reședința în Bistrița și următoarele sectoare: Bistriţa, Bârgău, Lechinţa, Năsăud, Rodna, Şieu. Schimbările politice au influenţat şi activitatea jandarmeriei. Prin Decretul nr.25/22 ianuarie 1949 pentru înfiinţarea Miliţiei, Poliţia şi Jandarmeria au fost desființate. Locul acestora a fost luat de alte instituţii, care aveau misiunea de a exercita şi atribuţiile specifice jandarmeriei.

Documentele au fost preluate în anul 1978 și inventariate în anii 1985, 1987 și 1995.

INSPECTORATUL JUDEȚEAN AL MINISTERULUI DE INTERNE BISTRIŢA-NĂSĂUD

Informaţiile se referă la organizarea şi efectivele instituţiei, exercitarea misiunilor specifice, pe sectoare de activitate: ordine publică, mobilizare, informaţii, spionaj şi agenturi străine, maltratarea populaţiei româneşti în perioada 1940-1944, situaţia locuitorilor saşi şi maghiari refugiaţi şi a celor înapoiaţi, probleme de personal, activitatea elementelor „ostile” regimului care s-a instaurat după al doilea război mondial, ordinea şi siguranţa publică.

Permanent.

Strucutral-cronologic.

10 BN

Conform articolului 30 şi a anexei nr. 6 ale Legii 16 din anul 1996 a Arhivelor Naţionale republicată.

Conform articolului 30 şi a anexei nr. 6 ale Legii 16 din anul 1996 a Arhivelor Naţionale republicată.

română

latină

260 ; 530

BN-F-00262 COLECȚIA PERSOANLĂ ERNST ZIKELI ; BN-F-00267 COMISARIATUL DE POLIȚIE NĂSĂUD ; BN-F-00262 POLIȚIA DE REȘEDINȚĂ BISTRIȚA ; BN-F-00003 PREFECTURA JUDEȚULUI NĂSĂUD

Legislație: 1. „III TÖRVÉNY-CZIKK a közbiztonsági szolgálat szervezéséről”, în „1881. LVI TÖRVÉNYCZIKKEK”, Budapest, 1896, pp. 5-8. 2. „Legea pentru organizarea jandarmeriei rurale”, în „Monitorul Oficial”, 109/23 mai 1929. 3. „Decretul regal nr. 2.104 privind culoarea și componentele uniformei jandarmilor”, în Idem, nr. 149/190 iulie 1929. 4. „Legea pentru statutul jandarmilor și personalului civil”, în Idem, nr. 171/5 august 1929. 5. „Decizia Ministrului de Interne nr. 13.618 privind încadrarea legiunilor, în funcție de mărimea acestora”, în Idem, nr. 233/18 octombrie 1929. 6. „Decizia Ministrului de Interne nr. 1.106 privind întinderea și reședința Inspectoratului General, școlae, ateliere, depozite și inspectoratele jandarmeriei rurale”, în Idem, nr. 166/28 iulie 1930. 7. „Decretul regal nr. 545 prin care se aprobă „Regulamentul legii și statutului jandarmeriei rurale”, în Idem, nr. 62/16 martie 1931. 8. „Expunerea de motive și Decretul nr 25 pentru înființarea Miliției”, în „Buletinul Direcțiunii Generale a Miliției”, anul I, nr. 1, 1 martie 1949, pp. 2-4. ; Lucrări: 1. „Legiunea de jandarmi Năsăud”, în „ Arhivele Statului. Județul Bistrița-Năsăud. Îndrumătoare arhivistice. 21”, București, 1986, pp.181-187. 2. Onofreiu Adrian, „Din istoricul jandarmeriei în județul Bistrița-Năsăud”, în „Răsunetul”, Bistrița, 2000, nr. 2.791, miercuri, 29 noiembrie, pp. 1,4; nr. 2.794, sâmbătă-duminică, 2-3 decembrie, p. 6; nr. 2.795, marți, 5 decembrie, p. 11. 3. Idem, „Din istoricul sistemelor de detenție în județul Bistrița-Năsăud”, în Ibidem, 2001, nr. 2.975, vineri, 17 august, p. 2; nr. 2.976, sâmbătă-duminică, 18-19 august, p. 3; nr. 2.978, miercuri, 22 august, p. 2; nr. 4.979, joi, 23 august, p. 2; nr. 2.980, vineri, 24 august, p. 2. 5. Pop Ștefan I, „O pagină de istorie. Vieața județului Năsăud dela 13 octombrie 1944 la 13 martie 1945”, 1947, Tipografia Minerva, Bistrița.

226

5.00

hârtie

ADRIAN ONOFREIU

ISAD(G)

2014