Unitate de descriere
Trimite o sesizare referitoare la această cotă
PRETURA PLĂȘII DE JOS
Date extreme: 1944-1945 / Cota UD: BN-F-00710 / Nivel: niv.Fond
Informații de identificare
Cotă
BN-F-00710
Titlu
PRETURA PLĂȘII DE JOS
Datele extreme de creare
1944-1945
Nivelul descrierii
niv.Fond
Informații despre context
UD - Creator (Legătură)
PRETURA PLĂȘII DE JOS (RO-Bistrița)
Datele extreme ale existenţei creatorului
1940-1948
Istoria instituţională/Nota biografică
În anul 1940, 11 judeţe din N-V Transilvaniei, printre care şi judeţul Năsăud, au fost cedate Ungariei Hortiste, fapt ce a determinat reluarea formelor de organizare anterioare anului 1918, astfel ia fiinţă comitatul Bistriţa Năsăud, împărţit în 4 plase: Plasa Bistriţa de Jos, Plasa Bistriţa de Sus, Plasa Năsăud, Plasa Rodna. Plasa Bistriţa de Jos cuprindea comune mari cu notariate: Monor unit cu Gledin, Lechinţa de care ţinea Vermeş, Sângeorzu Nou cu Bungard- notariate: Beşineu(Viişoara) cu Crainimăt şi Sigmir, Budatelek (Budeşti) cu Miceştii de câmpie, Dipşa cu Ferihat (Albeştii Bistriţei) şi Neţeni, Herina cu Galaţii Bistriţei, Şieuţ cu Friş (Lunca) , Sebiş cu Ruştior, Sânmihaiu de Câmpie cu Lumperd (Zoreni)şi Sălcuţa, Şieuţ Mare cu Ardan şi Şoimuş, Mărişelu cu Bârla, Sântioana, Serling (Măgurele) cu Jeica, Sărata cu Bileag (Domneşti) şi Sărăţel, Budacu de Jos cu Buduş, Monariu cu Şimotelnic (Simioneşti). Pretorul stătea sub ordinele directe ale prefectului sau comitelui, el era agentul puterii centrale, controla administraţia de la nivelul comunelor, controla finanţele, controla igiena şi salubritatea. Era şeful poliţiei şi ofiţer al poliţiei judiciare. Notarul era numit de către prefect. El era însărcinat cu aplicarea legilor, regulamentelor, ordonanţelor, instrucţiunilor, era şeful poliţiei la nivelul comunei, iar prin delegarea din partea primarului, el îndeplinea atribuţii de ofiţer al stării civile, asista la şedinţele consiliului comunal. În anul 1944 se revine la judeţe, iar judeţul Năsăud prin Ordonanţa Prefectului nr. 41 din februarie 1945 era împărţit în: comune urbane (Bistriţa, Năsăud), 110 comune rurale, organizate în 4 plase: Plasa de Jos, de Sus, Năsăud, Rodna. O nouă rearondare administrativă s-a făcut la 1 aprilie 1948 când s-a introdus o nouă clasificare a localităţilor în: oraşe, comune suburbane, comune rurale şi satele, Plasa de Jos fiind desfiinţată.
Condiții de acces și utilizare
Clădire Arhivă
10 BN
Condiții de acces
Documentele nu sunt date în cercetare, potrivit art. 30, alin c şi d. din Legea Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, republicată în M.O. nr. 293 din 22 aprilie 2014
Condiții de copiere
Documentele nu sunt date în cercetare, potrivit art. 30, alin c şi d. din Legea Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, republicată în M.O. nr. 293 din 22 aprilie 2014
Limba
română
Grafia
latină
Instrument evidență/informare
neinventariat
Informații despre materiale complementare
Bibliografie
1. Bâca Ioan, Onofreiu Adrian, „Evoluția administrativ-teritorială a județului Bistrița-Năsăud”, în „Revista Bistriței”, Bistrița, XX, 2006, pp. 340-371. 2. Boca Pompei, „Vechimea documentară a localităților din județul Bistrița-Năsăud: secolele XII-XIV”, în „File de istorie”, Bistrița, I, 1971, pp. 85-105.4 3. Drăganu Nicolae, „Toponimie și istorie”, Institutul de Arte Grafice „Ardealul”, Cluj, 1928. 4. Suciu Coriolan, ”Dicționar istoric al localităților din Transilvania”, vol.I - II, Edit. Academiei R.S.R., București, 1967.
Informații despre caracterizarea fizică a UD
Număr u.a.
1397
Metri liniari
1.50
Tip/suport material arhivistic
hârtie
Informații despre responsabilitate
Identificatorul instituției și persoanei responsabile pentru descriere
CORNELIA VLAŞIN
Reguli și convenții utilizate
ISAD(G)
Datele creării, revizurii sau ștergerii
2014
Descriptori
Legături cu alte cote
Titlu
Date extreme
Tip legătură
