BN-F-00026

PRETURA PLĂȘII LECHINȚA

1884-1950

niv.Fond

PRETURA PLĂŞII LECHINŢA (1854-1950)

PRETURA PLĂȘII LECHINȚA (RO-Lechinţa)

1854-1950

Potrivit reglementărilor din 3 noiembrie 1854, teritoriul Transilvaniei a fost împărţit în 10 prefecturi. Prefectura Bistriţei era organizată în 10 preturi de plasă, şi anume: Beclean, Bistriţa, Lechinţa, Năsăud, Prundu-Bârgăului, Rodna Veche, Şieul Mare, Teaca, Reghin, Gurghiu. Ca urmare a dispoziţilor din octombrie şi decembrie 1860, s-a revenit la organizarea administrativă a Transilvaniei existentă înainte de revoluţia de la 1848, comitate, districte şi scaune. Potrivit Legii nr. XXXIII din 1876, completată cu Legea nr. I din 13 martie 1877 s-a înfiinţat Comitatul Bistriţa-Năsăud. Cel mai înalt funcţionar al comitatului, reprezentant al puterii cetrale era comitele suprem, atribuţiile acestuia lărgindu-se prin Legea minicipală din 1866. Ordinul Ministerului de Interne nr. 46715/1876, împărţea comitatul Bistriţa-Năsăud în 6 cercuri: Năsăud, Rodna, Beşineu, Iad, Prund şi Şieu. Prin Hotărârea din 10 octombrie 1888, s-a adoptat un nou statut ce prevedea împărţirea în 4 cercuri administrative: Rodna, Năsăud, Iad, Beşineu. Această împărţire s-a menţinut până la adoptarea Decretului nr. 4 al Consiliului Dirigent din 7 februarie 1919 când s-a introdus denumirea de judeţ, iar în loc de comite pe cea de prefect. În urma intrării în vigoare a Legi de unificare administrativă din 1925, s-au pus bazele unei noi organizări a administraţiei locale. Judeţul Năsăud a fost împărţit în 6 plase: Bârgău, Lechinţa, Mocod, Sângeorz Băi, Năsăud şi Şieu şi 110 comune. Plasa Lechinţa cu reşedinţa în Lechinţa, cuprindea 30 de comune: Sărata, Sărăţel, Herina, Tonciu, Galaţii Bistriţei, Dipşa, Lechinţa, Sângeorzu Nou, Vermeş, Bungard, Chiraleş, Şirioara, Sâniacob, Corvineşti, Bidiu, Enciu, Matei, Moruţ, Fântânele, Şieu Măgheruş, Arcalia, Ţigău, Şieu Sfântu, Cristur Şieu şi Chintelnic, Albeştii Bistriţei, Crainimăt, heindendorf, Sălcuţa, Sâniacob şi Sigmir. Pretorul stătea sub ordinele directe ale prefectului, el controla administraţia de la nivelul comunelor, controla finanţele, şi salubritatea, era şeful poliţiei şi ofiţer al poliţiei judiciare. El trebuia să îndeplinească cerinţele cerute funcţionarilor publici la care se adăuga obligaţia finalizării unor studii de administraţie sau o vechime de 5 ani ca notar public. Prin modificarea din iulie 1931, Sălcuţa a intrat în componenţa judeţului Mureş, numărul localităţilor rurale s-a redus la 109, organizate în 4 plase: Bârgău cu 29 de comune, Năsăud cu 25 comune, Rodna cu 10 comune, Şieu cu 45 de comune.Prin decizia Ministerului de Interne nr. 2246 din 3 martie 1934, la cererea prefecturii s-au înfiinţat două plase, Plasa Centrală, cu reşedinţa în Bistriţa şi Plasa Lechinţa, cu reşedinţa în Lechinţa. Această împărţire administrativă s-a menţinut până în anul 1940, când 11 judeţe din N-V Transilvaniei, printre care şi judeţul Năsăud, au fost cedate Ungariei Hortiste, fapt ce va determina reluarea formelor de organizare anterioare anului 1918, astfel a fost reînfiinţat comitatul Bistriţa Năsăud, împărţit în 4 plase: Plasa Bistriţa de Jos, Plasa Bistriţa de Sus, Plasa Năsăud, Plasa Rodna. O nouă rearondare administrativă s-a făcut la 1 aprilie 1948, când s-a introdus o nouă clasificare a localităţilor în: oraşe, comune suburbane, comune rurale şi satele componente repartizate în 6 plase, între care şi Plasa Lechinţa care cuprindea 9 comune şi 22 de sate: Chiraleş cu Şirioara; Sâniacob cu Ţigău; Corvineşti cu Bidiu şi Enciu; Cristur Şieu cu Chintelnic; Şieu Sfântu cu Coasta Cristurului, Dipşa cu Galaţii Bistriţei; Herina cu Tonciu, Lechinţa, Matei cu Moruţ şi Fântânele, Sângeorzu Nou cu Bungard, Vermeş; Prin Legea din 5 septembrie, plasele au fost desfiinţate.

Documentele au fost preluate în anii 1962 şi 1981. O reinventariere a fondului a fost făcută în anul 2013.

CONSILIUL POPULAR JUDEŢEAN BISTRIŢA-NĂSĂUD PRIMĂRIA MUNICIPIULUI DEJ

Principalele genuri de documente sunt: procese-verbale, inventare şi bugete ale comunelor, corespondenţă, situaţii privind administrarea plăşii, probleme edilitare, păşunatul, exploatarea pădurilor, probleme agricole, probleme de personal, probleme de meserii, eliberări autorizaţii, stare civilă, naţionalităţi.

permanent

Cronologic pe probleme.

10 BN

Fără restricţii

Fără restricţii

română ; maghiară ; germană

latină, gotică

1008 ; 1125

Legislaţie: 1. "Arondarea localităţilor din judeţul Năsăud în aprilie 1948", în "Buletinul Oficial al judeţului Năsăud", nr. 7/1948 2. „Az évi törvények gyüjtemenyi”, 1876-1886. 3. "Buletinul Gubernului Provincial pentru Marele Principat Transilvania"-1853 4. "Buletinul Oficial al R.P.R, 1950-1990; 5. „Colecţiune de legi, decrete, regulamente, 1944-1950”. 6. "Foaia legilor Proviciale şi a Guvernului pentru ţara de coroană Transilvania, an 1850, vol. II; 7. „Gazeta Oficială a Consiliului Dirigent'', 1918-1920. 8. Hamangiu,C, „Codul general al României-legi uzuale, 1919-1940. 9. "Împărţirea administrativă a teritorilor alipite pe judeţe, notariate şi comune în 1919", Bucureşti, 1919 10. " Legea de unificare administrativă din 14 iunie 1924", în C. Hamangiu, "Codul general al României. Legi noi de unificare.", vol. XI-XIII, pp. 338-403. 11. " Legea administrativă din 27 martie 1936", în C. Hamangiu, "Codul general al României. Legi noi de unificare.", vol.XXIV, pp. 342-402. 12. " Legea dministrativă din 14 august 1938", în C. Hamangiu, "Codul general al României. Legi noi de unificare.", vol.XXVI, pp. 1471-1577.

653

8.40

hârtie

CORNELIA VLAȘIN

ISAD(G)

2014

Public

Fără restricții

Nu este cazul

dosare generale (30 de ani)

30